Acordul pentru eliberarea ostaticilor din Gaza, posibil graţie unor negocieri secrete. Rolul Statelor Unite şi Qatarului
La scurt timp după ce Hamas a luat ostatici în timpul asaltului lor sângeros asupra sudului Israelului, guvernul din Qatar a contactat Casa Albă cu o cerere: să formeze o mică echipă de consilieri care să ajute la obţinerea eliberării prizonierilor.
Aceste eforturi, începute în zilele de după luarea ostaticilor, a dat în cele din urmă roade odată cu anunţarea, marţi seara târziu, a unui acord de schimb de prizonieri mediat de Qatar şi Egipt şi agreat de Israel, Hamas şi Statele Unite.
Demersurile secrete au inclus un angajament diplomatic personal tensionat din partea preşedintelui american Joe Biden, care a purtat o serie de conversaţii urgente cu emirul Qatarului şi cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu în săptămânile premergătoare acordului. De asemenea, a implicat ore întregi de negocieri minuţioase, inclusiv cu secretarul de stat Antony Blinken, directorul CIA, Bill Burns, consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă Jake Sullivan şi adjunctul său Jon Finer, precum şi cu trimisul SUA în Orientul Mijlociu, Brett McGurk, printre alţii.
Doi oficiali implicaţi în acest efort diplomatic au oferit detalii extinse despre activitatea care a dus la un acord prin care 50 de ostatici vor fi eliberaţi în schimbul a 150 de prizonieri palestinieni în timpul unei pauze de patru zile în lupte.
Celulă de criză secretă
La scurt timp după 7 octombrie, Qatarul - un mediator de lungă durată într-o regiune volatilă - a abordat Casa Albă cu informaţii sensibile privind ostaticii şi potenţialul de eliberare a acestora, au declarat oficialii. Qatarul a cerut ca o mică echipă, pe care a numit-o „celulă”, să fie înfiinţată pentru a lucra în particular cu israelienii la această problemă.
Sullivan i-a ordonat lui McGurk şi unui alt oficial al Consiliului Naţional de Securitate, Josh Geltzer, să înfiinţeze echipa. Acest lucru a fost făcut fără a anunţa alte agenţii americane relevante, deoarece Qatarul şi Israelul au cerut o secretizare extremă, doar câteva persoane urmând să ştie despre aceasta, au declarat oficialii.
McGurk, un diplomat profesionist cu o experienţă profundă în Orientul Mijlociu, a avut convorbiri zilnice, dimineaţa, cu prim-ministrul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani. El i-a raportat lui Sullivan, iar Biden a fost informat zilnic cu privire la acest proces.
Semnificația eliberării a două ostatice americane
Biden a avut ocazia să vadă în mod direct ce au îndurat victimele atacului Hamas atunci când a avut o întâlnire emoţionantă şi îndelungată, la 13 octombrie, cu familiile americanilor care fie erau ţinuţi ostatici, fie erau daţi dispăruţi. Câteva zile mai târziu, Biden a călătorit la Tel Aviv pentru discuţii cu Netanyahu, la 18 octombrie. Eliberarea ostaticilor a fost un punct central al discuţiilor sale cu Netanyahu şi cabinetul său de război, precum şi asistenţa umanitară.
Cinci zile mai târziu, la 23 octombrie, munca echipei de la Casa Albă a contribuit la eliberarea a doi ostatici americani, Natalie şi Judith Raanan.
La Casa Albă, McGurk, Sullivan şi Finer au urmărit în timp real călătoria dificilă, de mai multe ore, a celor două ostatice din Gaza. Întoarcerea celor două femei americane a dovedit că era posibil să se obţină eliberarea ostaticilor şi i-a dat încredere lui Biden că Doha poate să obţină rezultate prin intermediul micii echipe care fusese înfiinţată, au declarat oficialii.
Intră în scenă directorii CIA și Mossad
Apoi, a început un proces intensificat pentru a elibera mai mulţi ostatici. Când s-a întâmplat acest lucru, Burns a început să vorbească în mod regulat cu directorul Mossad, David Barnea.
Biden a văzut o oportunitate de a obţine eliberarea unui număr mare de ostatici şi a înţeles că un acord pentru prizonieri era singura cale realistă de a asigura o pauză în lupte, au spus oficialii.
Un anunț deconcertant
La 24 octombrie, când Israelul era gata să lanseze o ofensivă terestră în Gaza, partea americană a primit vestea că Hamas a acceptat parametrii unui acord pentru eliberarea femeilor şi copiilor, ceea ce ar însemna o pauză şi o amânare a invaziei terestre. Oficialii americani au dezbătut cu israelienii dacă ofensiva terestră ar trebui sau nu să fie amânată.
Israelienii au susţinut că termenii nu erau suficient de fermi pentru a o întârzia, deoarece nu existau dovezi că ostaticii sunt în viaţă. Hamas a susţinut că nu putea determina cine este captiv până nu va avea loc o pauză în lupte.
Americanii şi israelienii au considerat poziţia Hamas ca fiind nesinceră, iar planul de invazie al Israelului a fost adaptat pentru a susţine o pauză, dacă se ajungea la un acord.
Biden s-a angajat apoi, în următoarele trei săptămâni, în discuţii detaliate, în timp ce propunerile privind o potenţială eliberare a ostaticilor erau schimbate de la un capăt la altul. S-a cerut ca Hamas să prezinte listele cu ostaticii pe care îi deţinea, informaţiile de identificare a acestora şi garanţiile de eliberare.
Un proces anevoios
Procesul a fost lung şi anevoios - comunicarea a fost dificilă, iar mesajele trebuiau să fie transmise de la Doha sau Cairo în Gaza şi înapoi, au declarat oficialii.
Biden a purtat o convorbire telefonică, care nu a fost dezvăluită anterior, cu prim-ministrul din Qatar, atunci când a început să se contureze o etapizare a eliberărilor, a spus oficialul SUA cu care a vorbit Reuters.
Conform acordului care prindea contur, femeile şi copiii ostatici vor fi eliberaţi într-o primă fază, împreună cu o eliberare proporţională a deţinuţilor palestinieni de către israelieni.
Israelienii au insistat ca Hamas să se asigure că toate femeile şi copiii vor fi eliberaţi în această fază. Partea americană a fost de acord şi a cerut, prin intermediul Qatarului, dovezi de viaţă sau informaţii de identificare pentru femeile şi copiii deţinuţi de Hamas.
Hamas a declarat că poate garanta eliberarea a 50 de femei şi copii în prima fază, dar a refuzat să prezinte o listă cu repere de identificare.
Telefonul lui Biden
La 9 noiembrie, Burns s-a întâlnit la Doha cu liderul qatariot şi cu Barnea de la Mossad pentru a analiza textele acordului care se contura. Principalul obstacol în acel moment era faptul că Hamas nu identificase în mod clar ostaticii pe care îi reţinea.
Trei zile mai târziu, Biden l-a sunat pe emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, şi a cerut să afle numele sau informaţii clare de identificare pentru cei 50 de ostatici, inclusiv vârsta, sexul şi naţionalitatea. Fără aceste informaţii, a spus oficialul, nu exista nicio bază pentru a merge mai departe.
La scurt timp după apelul lui Biden, Hamas a prezentat detalii despre cei 50 de ostatici despre care a spus că vor fi eliberaţi în prima fază a oricărui acord.
Într-un apel din 14 noiembrie, Biden l-a îndemnat pe Netanyahu să accepte acordul, iar Netanyahu a fost de acord.
McGurk s-a întâlnit cu Netanyahu în aceeaşi zi în Israel. Ieşind de la o întâlnire, Netanyahu l-a apucat de braţ pe McGurk şi a spus „avem nevoie de acest acord” şi l-a îndemnat pe Biden să îl sune pe emirul Qatarului pentru a stabili termenii finali, a declarat unul dintre oficiali.
Cum au fost rezolvate problemele
Discuţiile au intrat în impas în momentul în care comunicaţiile s-au întrerupt în Gaza.
Când au fost reluate, Biden se afla la San Francisco, unde participa la un summit Asia-Pacific. El l-a sunat pe emirul Qatarului şi i-a spus că aceasta este ultima şansă, iar emirul s-a angajat să exercite presiuni pentru a încheia acordul, au declarat oficialii.
„Preşedintele a insistat că afacerea trebuie să se încheie, acum. Timpul a expirat”, a declarat un oficial.
La 18 noiembrie, McGurk s-a întâlnit la Doha cu prim-ministrul qatarez. Burns a fost contactat după ce a vorbit cu Mossad. Întâlnirea a identificat ultimele lacune rămase în vederea încheierii unui acord.
Acordul a fost structurat în aşa fel, încât femeile şi copiii să fie eliberaţi în prima fază, dar cu aşteptarea unor eliberări viitoare şi cu scopul de a aduce toţi ostaticii acasă la familiile lor.
În Cairo, în dimineaţa următoare, McGurk s-a întâlnit cu şeful serviciilor de informaţii egiptene, Abbas Kamil. De la liderii Hamas din Gaza a sosit vestea că au acceptat aproape toate acordurile încheiate cu o zi înainte la Doha.
A mai rămas o singură problemă, legată de numărul de ostatici care urmează să fie eliberaţi în prima fază şi de structura finală a acordului pentru a stimula eliberările dincolo de cele 50 de femei şi copii cunoscuţi, au declarat oficialii.
A urmat o avalanşă de contacte suplimentare şi, în cele din urmă, înţelegerea a fost încheiată.
