Acord UE pentru noile organisme modificate genetic. Critici: ”Aruncăm agricultorii în brațele marilor corporații”

agricultura
StirilePROTV

Deputaţii europeni şi statele membre ale Uniunii Europene (UE) au încheiat un acord, în noaptea de miercuri spre joi, în vederea autorizării unor plante rezultate din noi tehnici genomice (NTG) în agricultură, în Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.

Catalogate drept ”noi OMG (organisme modificate genetic)” de către critici, aceste NTG permit modificarea genomului unei plante, însă fără să introducă AND străin, spre deosebire de organismele modificate genetic de primă generaţie.

Astfel, seminţele obţinute prin NTG sunt organisme modificate genetic, însă nu sunt ”transgenice”.

Marile sindicate agricole, susţin cu fervoare aceste biotehnologii - care creează varietăţi rezistente la secetă sau la boli, care necesită mai puţine pesticide, grâu slab în gluten -, care îngrijorează organizaţiile de mediu.

În Parlamentul European, eurodeputata suedeză Jessica Polfjärd (PPE, dreapta), raportoarea acestui text, a salutat ”un progres major”.

Citește și
Minneapolis
Noi proteste în SUA. Împușcarea mortală a unei americance de 37 de ani de către Serviciul de Imigrație a scos lumea în stradă

MODIFICĂRI CLIMATICE

 

”Această tehnologie va permite să se cultive plante rezistente la modificările climatice şi să se obţină randamente mai mari pe suprafeţe mai mici”, a dat ea asigurări.

Eurodeputatul francez Pascal Canfin (centru) a salutat, la rândul său, o ”veste excelentă” şi ”mai multe soluţii” împotriva penuriilor apei.

Compromisul la care s-a ajuns relaxează regulile actuale în cazul unei părţi a NGT-urilor denumite de categoria 1 - care, sub rezerva unui număr limitat de mutaţii, vor fi considerate echivalente ale varietăţilor convenţionale.

NGT-urile rezistente la ierbicide sau produse insecticide nu vor fi autorizate pe piaţă, în numele dezvoltării durabile.

În agricultura ”biologică” nu va fi autorizat niciun NGT.

Autoritatea europeană de Securitate Alimentară (EFSA) a fost în favoarea abrdării Bruxellesului de autorizare a unei părţi a NGT-urilor.

Mai prudentă, Agenţia franceză ANSES a preconizat, într-un aviz, în 2024, o avluare ”caz cu caz” a ”riscurilor sanitare şi de mediu” înainte oricărei puneri pe piaţă.

Dezbaterea cu privire la aceste biotehnologii este tensionată în Europa, unde această tehnică ”de editare” genomică era până acum clasată în categoria OMG - a căror cultivare este interzisă, cu excepţia porumbului Monsanto 810, cultivat pe mici suprafeţe în Spania şi Portugalia.

Simplificarea regulilor era cerută de către puternica organizaţie agricolă Copa-Cogeca, dar şi de către marii producători de seminţe, în numele competitivităţii europene împotriva Statelor unite şi Chinei, care auorizează NGT-urile.

Copa-Cogeca - din care fac parte sindicatele agricole majoritare - cerea la ”eliberarea potenţialului” NGT-urilor, cu scopul de a plasa ”Europa pe picior de egalitate cu principalii săi concurenţi”.

FĂRĂ ETICHETARE

 

Organizaţii de mediu şi sectorul agriculturii ”biologice” denunţă, din contră, o pantă periculoasă, care ar putea expune la ”riscuri majore agricultura şi alimentaţia noastre”, potrivit ONG-ului Pollinis.

Una dintre conducătoarele ONG-ului, Charlotte Labauge, subliniază lipsa etichetării produselor finale, ”o atingere gravă adusă drepturilor fundamentale ale consumatorilor”, în opinia sa.

Potrivit acordului, prezenţa unor NGT-uri de categoria 1 va apărea pe sacii de seminţe cumpăraţi de către agricultori - dar nu pe eticheta produsului final.

Dezbaterile au durat luni de zile în cadrul Uniunii Europene (UE) atât cu privire la această problemă de trasabilitate, cât şi cu privire la brevetele de care vor putea să beneficieze aceste NGT-uri.

Eurodeputaţi şi unele state membre se tem de faptul că aceste vrevete vor destabiliza sectorul agricol.

ONG-uri avertizează, de asemenea, cu privire la o concentrare a unor brevete - costisitoare - în mâna unor multinaţionale, în detrimentul micilor agricultori.

În Parlament, socialistul francez Christophe Clergeau a criticat compromsiul încheiat în timpul nopţii.

”Ne jucăm de-a ucenicii vrăjitori, le luăm consumatorilor libertatea de a alege” şi ”aruncăm agricultorii în braţele marilor grupuri internţaionale”, a declarat AFP eurodeputatul.

Acest acord este necesar să fie aprobat, pentru ultima oară, de către statele membre şi Parlamentul European pentru a intra în vigoare.

De la faza de testare a noilor varietăţi şi până la cea a comercializării lor este nevoie de mai mulţi ani pentru ca alimente produse cu NGT-uri să ajungă în farfuriile europenilor.

Articol recomandat de sport.ro
100.000.000€! Acuzat de tentativă de viol, acum poate da lovitura carierei
100.000.000€! Acuzat de tentativă de viol, acum poate da lovitura carierei
Citește și...
Noi proteste în SUA. Împușcarea mortală a unei americance de 37 de ani de către Serviciul de Imigrație a scos lumea în stradă
Noi proteste în SUA. Împușcarea mortală a unei americance de 37 de ani de către Serviciul de Imigrație a scos lumea în stradă

La Minneapolis și în alte mari orașe americane au continuat protestele după ce o femeie de 37 de ani a fost împușcată mortal în mașina sa de un agent al Serviciului de Imigrație.

Fermierii români, nemulțumiți de acordul comercial UE-Mercosur: „În aceste condiții, noi nu putem să concurăm cu ei”
Fermierii români, nemulțumiți de acordul comercial UE-Mercosur: „În aceste condiții, noi nu putem să concurăm cu ei”

După mai bine de 25 de ani de negocieri, controversatul acord comercial dintre Uniunea Europeană și blocul „Mercosur” a fost aprobat, în ciuda furiei fermierilor și a opoziției vehemente a Franței.

O furtună a făcut prăpăd în Turcia. Cinci persoane au murit, iar altele au fost grav rănite. VIDEO
O furtună a făcut prăpăd în Turcia. Cinci persoane au murit, iar altele au fost grav rănite. VIDEO

Patru bărbaţi şi o femeie au murit din cauza unei furtuni care a lovit Turcia în ultimele 48 de ore. Mai multe persoane sunt, de asemenea, grav rănite, a relatat vineri presa locală, care menţionează, de asemenea, pagube importante, scrie AFP.

Recomandări
Peste 137 de miliarde de lei investiţii publice în România în 2025. Care este contribuţia fondurilor europene
Peste 137 de miliarde de lei investiţii publice în România în 2025. Care este contribuţia fondurilor europene

Premierul Ilie Bolojan anunţă, vineri, că investiţiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB.

Reacția Armatei elvețiene, pentru Știrile PRO TV, cu privire la escortarea avionului lui Nicușor Dan: „Mulțumim României”
Reacția Armatei elvețiene, pentru Știrile PRO TV, cu privire la escortarea avionului lui Nicușor Dan: „Mulțumim României”

Forțele aeriene ale Elveției au reacționat pentru Știrile PRO TV în legătură cu episodul în care două dintre avioanele sale de luptă F/A-18 au escortat pentru pțin timp care aeronava Spartan a MApN, care îl transporta pe președintele Nicușor Dan.

Încă un pas către majorarea salariului minim. Patronat: „Pentru firme, va fi foarte greu de acomodat o nouă creștere”
Încă un pas către majorarea salariului minim. Patronat: „Pentru firme, va fi foarte greu de acomodat o nouă creștere”

Proiectul de creștere a salariului minim a ajuns la Consliul Economic și Social. Creșterea a fost negociată în coaliția de guvernare și ar urma să fie implementată de la 1 iulie.