Dezvăluirile fostului coordonator al echipei de IT din CASMB: ”Se ascunde rahatul sub preş!”

Ani la rând, acesta ar fi semnalat erorile şi disfuncţionalităţile, care produc şi astăzi întreruperi şi aglomeraţie în cabinetele medicale şi în spitale. Nimeni nu ar fi ţinut cont, însă, de sesizările sale.

Noul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate recunoaşte că sistemul are deficienţe și promite că va schimba, în 2018, firmele care asigură mentenanţa platformei. Nicio vorbă însă de pedepsirea vinovaţilor.

Cel mai mare proiect informatic al României şchioapătă de peste șapte ani. Anunţată cu surle şi trâmbiţe, în 2010, Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate este un eşec de proporţii. Acuzaţiile vin din toată lumea medicală. Controversatul sistem este o perpetuă peticeală, merge greoi şi se blochează frecvent.

Cristian Cloţ, unul dintre specialiştii IT care au lucrat la platformă, susţine că nimic nu a mers bine încă de la început. 

Citește și

Da-i romanului un card si va incerca sa scoata bani de pe el. Problema cardurilor de sanatate ce au ajuns in bancomate

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Cristian Cloț: „Am făcut parte din comisia tehnică permanentă, organizată la nivelul CNAS, pentru implementarea SIUI. SIUI nu funcţiona la vremea respectivă aproape deloc. Preşedinţii Caselor de Asigurări de Sănătate nu au recunoscut acest lucru niciodată.”

Cloţ pretinde că au fost făcute o mulţime de acte adiţionale la proiectul iniţial, în speranţa că va funcţiona. Fără success. Fostul angajat povesteşte că, în cei 11 ani în care a lucrat la CASMB ca şi coordonator al departamentului IT, a semnalat de câteva zeci de ori problemele din sistem. Nicio conducere nu l-ar fi băgat, însă, în seamă.

Cristian Cloț: „Mi-am depus demisia şi am părăsit sistemul, deoarece mă luptam cu morile de vânt! Totalul erorilor este de aproximativ 22%. Este inacceptabil, din punctul meu de vedere.”

Cristian Cloţ spune ca marja de erori, pentru un astfel de sistem, nu ar trebui să fie mai mare de 1 %.

Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, contrazice toate acuzaţiile.

Reporter: „Care este rata de erori?”
Augustus Costache, CNAS: „La SIUI nu am o cifră. Rata de erori nu vă spune mare lucru, eroare poate să fie că nu a băgat bine datele.”

Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate PIAS are 4 mari componente. SIUI - Sistemul Informatic Unic Integrat. SIPE - Sistemul Informatic pentru Prescripţia Electronică. CEAS - Sistemul informatic pentru Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate şi DES - Dosarul Electronic de Sănătate -toate sunt interconectate între ele şi au funcţionat bine încă de la început, pretinde Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Titular pe acest proiect uriaş a fost HP România. Compania a subcontractat apoi lucrările lui SIVECO, o firmă fondată de Irina Socol - condamnată la doi ani şi jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală şi eliberată condiţionat. Siveco România, care deţine în prezent foarte multe contracte de tehnologizare cu statul, pune erorile din sistemul electronic de sănătate pe seama mentenanţei.

„Disfuncționalitățile din ultimii 3 ani din sistemele PIAS sunt cauzate, în principal, de degradarea progresivă a infrastructurii hardware, rămasă fără mentenanță în perioada 2015-2016, sau de probleme întâmpinate de componenta CEAS (cardul de sănătate), a cărei mentenanță nu a fost acoperită în perioada 2014-2016.Începând cu ultimele luni ale anului 2016, mentenanța aplicațiilor software pentru sistemul CEAS, precum și mentenanța hardware a întregii platforme este asigurată de firma Teamnet."

Teamnet Internaţional este un grup fondat de deputatul Sebastian Ghiţă, urmărit penal în 5 dosare de corupţie. Acesta a încheiat până acum contracte cu statul în valoare de aproximativ 260 de milioane de lei. Ultimele două, în valoare de 15 milioane de lei, le-a semnat cu CNAS.

Teamnet a refuzat să dea explicaţii pentru erorile din sistem. Nu a răspuns solicitărilor nici atunci când o echipă de la „Inspectorul Pro” a fost la sediul firmei, ca să vorbească cu un reprezentant.

Casa Naţională e Asigurări de Sănătate susţine că firma nici n-ar avea motive să dea explicaţii.

Reporter: „Au fost până acum penalităţi pentru firmă care se ocupa de mentenanţă?”
Augustus Costache, CNAS: „Pentru ce? S-au rezolvat problemele în termen foarte scurt.”

Cristian Cloț: „În permanență se ascunde rahatul sub preş! Nu se recunoaşte niciodată că sistemul lor nu funcţionează.”

Şi în timp ce conducerea CNAS ne asigură că totul e perfect, vedem mii de medici ieşiţi în stradă, sătui de problemele din sistem. Vedem cozi mari în spitale şi în cabinetele medicale.

Din 15 minute alocate unui pacient, un medic pierde 10 cu sistemul. Şi îi mai rămân doar 5, pentru consultaţie.

Dr. Titu Andrei Anastasiu: „4 -5 zile pe lună, cel puţin, e în sistem de avarie şi uneori nu merge şi câte o săptămână.”

Augustus Costache, CNAS: „Au fost două ore în care a fost blocat, nu mai multe zile. Vă spun, orice aţi spune dumneavoastră despre chestiunea asta noi ştim ce s-a întâmplat. V-am spus, a fost într-o zi de luni două ore.”

Reporter: „Mi se pare o contradicţie în ceea ce spun medicii şi ceea ce spuneţi dumneavoastră.”

Augustus Costache: „Fiecare îşi spune părerea lui.”

Reporter: „Îmi spuneţi că nu a fost blocat decât 2 ore în condiţiile în care eu am fost la un cabinet medical şi am stat acolo toată ziua şi nu a mers. Cum se explică?”

Augustus Costache: „Astea sunt alte categorii de probleme, pot apărea şi de providerul de Internet, de la calculatorul său sistemul pe care îl utilizează.”

Reporter: „Vreţi să-mi spuneţi că s-a întâmplat ca toţi să aibă probleme la internet?”

Augustus Costache, CNAS: „Nu spun asta, nu am spus lucrul acesta...M-aţi întrebat de ce apar probleme. Pot apărea probleme dintre cele mai bizare motive.”

Reporter: „Daţi-mi nişte exemple.”

Augustus Costache: „Au fost probleme o dată, că au sărit nişte siguranţe. A fost altă dată o problemă că muncitorii au tăiat un cablu, pur şi simplu şi de aici a apărut o problemă.”

Marele beneficiu al acestui sistem informatic ar fi trebuit să fie acela de a crea un istoric medical complet pentru fiecare din cei 19 milioane de asiguraţi. Toate investigaţiile medicale, făcute de oameni de-a lungul vieţii, ar fi trebuit să se regăsească în Dosarul Electronic de Sănătate.

Acest lucru nu s-a întâmplat, susţine doctorul Rodica Tănăsescu, președintele Societății Naționale de Medicină a Familiei.

Dr. Rodica Tănăsescu: „Aici am investigaţiile. Dacă dosarul electronic era, într-adevăr, pentru pacient, atunci mi-ar fi venit direct în dosar analizele, ca să nu mai păstrez hârtii şi bilete de externare. Dar, de fapt, dosarul electronic eu nu am cum să îl consult, nu văd nimic.”

Augustus Costache: „S-au încărcat milioane milioane de dosare în momentul acesta.”

Reporter: „Ce le spuneţi medicilor? Ei trebuie să păstreze în continuare hârtiile pentru că nu au acces.”

Augustus Costache, CNAS: „Depinde. N-au acces, pentru că nu le-a dat pacientul acces, e diferit.”

În realitate, în dosarul electronic pot fi găsite acum doar informaţiile introduse de medicii care au contract cu Casa. Asta deşi o Hotărâre de Guvern îi obligă pe toţi doctorii să facă acest lucru. În lipsa unor sancţiuni, doar cei care lucrează în reţeaua de stat pot fi, însă, forţaţi să introducă datele. Ministerul Sănătăţii recunoaşte scăparea şi susţine că normele care prevăd penalităţile sunt în lucru.

Şi totuşi, erorile ar putea fi rezolvate uşor, dar nu se doreşte acest lucru. Afirmaţiile îi aparţin tot lui Cristian Cloţ, care trăieşte acum în Statele Unite şi are propria sa companie de software.

Cristian Cloț: „Remedierea tehnică este un lucru ce se poate face relativ uşor, în interval de maximum 4-6 luni. Sunt foarte mulţi specialişti (medici şi IT- iști) care sunt dispuşi să ajute, chiar şi numai cu analize de funcţionare sau propuneri. Cu toate acestea, motivul pentru care aceste lucruri nu s-au făcut de ani de zile este însăşi mentalitatea generală a Casei Naţionale şi modalitatea lor de management.”

Un management în continuă schimbare. Actualul preşedinte, care a deţinut, în ultimii 8 ani, funcţia de director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice, recunoaşte că sistemul dă erori. Laurenţiu Mihai susţine, însă, că plaforma e perfecţionată continuu și că oricum, la anul, va contracta noi servicii de mentenanţă pentru două dintre componentele sistemului electronic.

Altfel, platforma ar fi trebuit să taie răul din rădăcină, să oprească o dată pentru totdeauna furturile şi pe medicii corupţi care eliberarau reţete la întâmplare, făceau internări fictive, declarau morţii vii şi pe cei sănătoşi bolnavi.

Medicii nu au mai păcălit statul. DNA a început să arate, însă, cu degetul spre alţii care par să fi jecmănit sistemul, chiar spre preşedinţii Casei Naţionale de Asigurări de Săntatate. Şi, ca să înţelegeţi magnitudinea corupţiei din CNAS - instituţie care manageriază peste 30 de miliarde de lei pe an - vă spunem că numai în perioada 2015 - 2017 am numărat 22 de cazuri de corupţie.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5