Tabăra de la Năvodari, devorată de rechinii imobiliari. Nici DNA nu a putut să o salveze

Ultimul update: Miercuri 28 Noiembrie 2018 10:13
Data publicarii: Miercuri 03 Octombrie 2018 19:48
Categorie: Inspectorul PRO

Tabăra Năvodari, unde au ajuns mii de copii în fiecare vară este miercuri o ruină. A căzut pradă intereselor imobiliare şi a dispărut bucată cu bucată. Vorbim de peste o sută de hectare aflate la malul mării şi peste 300 de de clădiri.

Ani de zile, procurorii DNA l-au considerat principal vinovat pe fostul edil al oraşului Năvodari, Nicolae Matei. Ce s-a întâmplat, de-a lungul anilor cu tabăra Năvodari, aflaţi dintr-un material, realizat de Inspectorul Pro.

Bine aţi venit în Tabăra de la Năvodari, visul copilăriei multora dintre noi. Cum intri pe poartă, te cuprinde un sentiment de revoltă. Complexul pare abandonat. Iar clădirile, în paragină, oglindesc perfect dezastrul prin care a trecut. Înainte de '89, se puteau caza, în fiecare zi, peste 10.000 de copii. Acum, numărul a scăzut la 560.

Cu zeci de hectare de teren, aflate chiar pe malul mării, tabăra Năvodari a căzut pradă rechinilor imobiliari. Conform procurorilor DNA, un rol important în decimarea complexului l-a deţinut chiar fostul primar al oraşului Năvodari, Nicolae Matei.

Anchetatorii au scos la iveală o încrengătură penală între edil, rude ale acestuia, foşti angajaţi ai primăriei şi a altora, interesaţi să pună mâna pe acest teren, care valorează sute de milioane de euro. Ca urmare, de-a lungul anilor, o parte dintre clădirile copiilor au fost dărâmate, iar terenul parcelat şi vândut.

Localnic: „E un dezastru, o dezamăgire totală pentru oraşul Năvodari e lăsat în paragină nu ştiu pentru ce, un scop au.”

Tabăra de la Năvodari a fost ridicată în anii '70, din banii Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania-UGSR. Complexul avea sute de clădiri, întinse pe 134 de hectare, organizate în cinci tabere: Delfinul, Albatros, Perla, Cutezătorii şi Lebădă.

Reporter: „Când aţi fost în tabără?”
Localnic: „76-78. Acum ne este frică să trecem cu maşina prin acea zonă pentru că totul este dărâmat, neîngrijit.”

După Revoluţie, patrimoniul UGSR a fost preluat prin hotărâre judecătorească de sindicatele devenite democratice, conduse pe atunci de Victor Ciorbea. Acestea, la rândul lor, au înfiinţat SIND România, o societate care să le administreze toate unităţile de cazare. Terenul de sub construcţii a rămas al statului, dar a fost dat în folosinţă sindicatelor, pe termen nedeterminat.

Timp de 18 ani, tabăra Năvodari a fost administrată în linişte de sindicalişti. Dar şi numărul de locuri de cazare a scăzut de la 10 mii la 1300. Adrian Boaje este directorul Sind România din 2010. Susţine că din '90 şi până în 2012, s-au făcut investiţii de jumătate de milion de euro, în tabără.

Adrian Boaje, director SIND România: „Cererea a scăzut astfel că anumite structure de primire turistică au intrat în conservare."

Asediul imobiliar asupra taberei începe în forţă, în 2008. În baza unui act din anii '60, primarul de atunci al oraşului Năvodari, Nicolae Matei, obţine un teren de 6,2 hectare în tabăra Cutezătorii, evaluat la 3,5 milioane de euro. Demolează construcţii, îl parcelează şi îl vinde.

Procurorii DNA au demonstrat ulterior ca mişcarea edilului nu a fost una legală şi că terenul revendicat se afla de fapt în altă parte a localităţii. Era, însă, mult mai ieftin: valora doar 1,5 milioane de euro.

Reporter: „Puteţi prelua acest teren înapoi?”
Adrian Boaje: „Suntem în faza de judecată."

Printre cei care au cumpărat teren în tabăra Cutezătorii se afla fiica unui judecător din Constanța cu putere de decizie în cazul unor litigii în care primăria era implicată. Dar şi consilieri locali sau rude ale acestora, un fost şef al IPJ Constanța şi un inspector ANAF. Şi uite aşa, în tabăra copiilor de altadă au apărut case la 5 minute distanţă de mers cu maşina de plajă.

Marilena Radu, actualul director, din partea SIND România, ne face un tur al zonei.

Marilena Radu: „Ia uitaţi ce drăguţă e. Nu ştiu cine stă.”
Reporter: „Și aici, unde sunt casele acestea, ce era înainte?”
Marilena Radu: „Erau pavilioane pentru copii. De o singură casă mi s-a spus că este a unui consilier local. Acum nu ştiu dacă a fost consilier sau mai este consilier, dar chiar mi s-a spus de un alt consilier din Năvodari."

 

Iată cum pune Nicolae Matei problema într-o şedinţă de consiliu local din 2014.

Nicolae Matei, fostul primar: „Niciodată nu am avut pretenţia că sunt sfânt. Mă, fraţilor, nu aveţi cum să ne omorâţi pe toţi, nu aveţi cum, îl omorâţi pe Matei, lângă mine cresc cinci mai răi ca mine. Mă simt neîndreptăţit. Într-o zi va fi desconspirată toată filiera în care am fost adus."

Bătălia dintre cele două părţi ia amploare. Sind România dă în judecată primăria Năvodari, dar face şi o plângere penală. În paralel, primarul Matei continuă asediul asupra taberei. În 2010, execută silit societatea sindicatelor pentru mai multe impozite şi amenzi. Unele nejustificate, după cum au arătat, instanţele. Mult prea târziu însă pentru că edilul s-a mişcat repede. Pentru recuperarea aşa ziselor datorii, a scos la licitaţie 13 construcţii ale taberei Pescăruş. Care au fost adjudecate de o firmă administrată de cumnatul fără acte al primarului Matei.

Reporter: „Ne aflăm pe ruinele fostei Tabere Pescăruş. Ceea ce vedeţi aici este tot ce a mai rămas după ce cantina-restaurant a fost pusă la pământ. Ca să înţelegeţi de ce s-a făcut atâta vâlvă în jurul taberei, închipuiţi-vă că plajă se afla la doar 2-3 sute de metri distanţă de acest teren.”

Lovitura de graţie vine în 2011 când, printr-o hotărâre de consiliu local, toate cele 298 de clădiri ale taberei Năvodari trec în proprietatea oraşului pe motiv că, în acte, construcţiile nu aparţineau nimănui. Asta deşi edilul Matei ştia foarte bine că, în toţi aceşti ani de după Revoluţie primăria a încasat taxe şi impozite locale pentru aceste imobile.

Procurorii DNA au considerat că mecanismul prin care s-a ajuns la această expropriere este incompatibil cu toate principiile statului de drept şi cu regulile unei societăţi democratice. Cornelius Nădrag este juristul Sind România.

Cornelius Nădrag: „Cum te duci tu să dai afară proprietarul? Motivând în hotărârea de Consiliu Local că sunt părăsite? În condiţiile în care noi plăteam taxe, impozite la primărie? Vă rog să mă credeţi la propriu - şi nu la figurat - toţi, şi eu personal, am fost daţi pur şi simplu afară. Au venit cu mascaţii, dar cu mascaţii locali, nu cu poliţia naţională; cu cea locală, cu trei maşini. Afară pur şi simplu. Toţi angajaţii"

Toate cele 298 de clădiri ajung apoi la SC Tabăra Năvodari SA, al cărei principal acţionar era firma deţinută de concubinul surorii primarului, care devine şi administrator. Acest lucru se întâmplă în 2012. Ulterior, procurorii DNA au considerat şi această mişcare ilegală. Ion Stama a lucrat în Primăria Năvodari, în perioada 2002-2012.

Reporter: „Aţi auzit vreodată discuţii în primărie despre preluarea taberei Năvodari?”
Ion Stama: „Da.”
Reporter: „Ce se discută la nivelul primăriei?”
Ion Stama:Că se va prelua de primărie numai pentru a se vinde în scop comercial unor interpuşi.”
Reporter: „Unde se purtau discuţiile?”
Ion Stama: Pe la şedinţe, în camerele primăriei, pe birouri. Angajaţii primăriei vorbeau între ei şi mai mult consilierii locali care voiau neapărat să pună mâna pe tabără, pentru că ştiau că este o vacă de muls.”

Lupta dintre cele două tabere se dă aşadar în instante. O bătălie juridică încurcată. Interesele sunt uriaşe. Două dintre procese sunt strămutate la Galaţi şi Brăila. Se contestă inclusiv dreptul Sind România de a mai administra patrimoniul fostului UGSR.

Între timp, tabăra moare. Și dispare, bucată cu bucată. Din cele 134 de hectare, cât avea în ' 89, acum mai sunt, în acte, doar 58.

Adrian Boaje:Această suprafaţă a fost diminuată progresiv, ca urmare a emiterii unor acte administrative de către oraşul Năvodari, fie că sunt hotărâri de consiliu local, fie că sunt dispoziţii de primar. Sigur că au mai existat şi alte acte administrative: aşa numitele reconstituiri ale dreptului de proprietate asupra unor terenuri din tabăra de copii sau restituiri în baza legilor reparatorii. Practic sunt zeci de hectare care s-au pierdut undeva. Exact, exact."

Angajaţii susţin că în locul taberei au apărut blocuri şi vile. După 7 ani de procese, în iulie anul acesta, Sind România a câştigat în instanţă şi şi-a luat de la SC Tabăra Năvodari SA clădirile înapoi. Multe, într-o stare jalnică. În prezent, fostul primar Nicolae Matei este judecat pentru infracţiuni de corupţie în două procese, care vizează tabăra Năvodari. Printre inculpaţi îi găsim şi pe cumnatul fără acte al fostului edil, firma acestuia, dar şi un judecător al Judecătoriei Constanța. Acelaşi al cărei fiică a luat un teren în tabăra Cutezătorii.

Între timp, Nicolae Matei a făcut închisoare pentru dare de mită: i-a oferit fostului şef al IPJ Constanța două terenuri pe malul mării, chiar în tabăra.

Echipa „Inspectorul PRO” a cerut un punct de vedere fostului edil

Reporter: „Având în vedere ce s-a întâmplat în tabăra Năvodari, vă considerați vinovat de înstrăinarea unor terenuri și clădiri?”
Primar: „Nu au fost înstrăinate terenuri și nici clădiri din tabăra de copii.”
Reporter: „Considerați că aveți vreo implicare în ceea ce s-a întâmplat cu tabăra?”
Primar: „Consider că mi-am făcut foarte bine datoria de primar al orașului Năvodari și că acest SRL nu deține titlul legal. Dacă UGSR nu mai funcționează, înseamnă că toate bunurile aflate pe teritoriul taberei reveneau, de drept, domeniului privat al orașului Năvodari.”

Din păcate, toate aceste acţiuni civile şi penale au durat ani în şir în care autorităţile nu au luat măsuri ferme. Iar războiul a lăsat urme de neşters asupra taberei Năvodari, care mai este acum doar o umbră a ceea ce a fost cândva.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Haos imobiliar în Mamaia Sat, ignorat de autoritățile locale. ”Nu mai vreau să fiu tratată ca un animal”
Haos imobiliar în Mamaia Sat, ignorat de autoritățile locale. ”Nu mai vreau să fiu tratată ca un animal”
VIDEO PROTVPLUS.RO
inspectorul pro
Raportăm oficial mai puțin de 10% din infecții. Greșelile făcute de medici și pacienți
Arbori tăiați ilegal și tocați, pentru a li se pierde urma. Reacția firmelor care au cumpărat deșeul lemnos
Consumul de aditivi, o problemă naţională. Numărul URIAȘ de E-uri înghițite de un român într-o zi
Funcționară filmată de Inspectorul Pro în timp ce primește o ”atenție”. Reacția șefilor când au văzut imaginile
Victimele tacticii ”construiește, vinde, fugi”. O practică ilegală și periculoasă este tot mai des întâlnită în România
Cum poţi ridica ilegal un bloc în Bucureşti cu ştiinţa autorităţilor. Cazul unui cartier istoric sufocat
muntii rodnei
Dezastru în Munții Rodnei. Copacii se taie ilegal, lemnul furat este tocat chiar în inima pădurii
Bloc nou din Capitală, demolat pe cheltuiala proprietarului. Cum au reuşit vecinii să-l oblige
500 de români înşelați de un escroc care a luat 3 milioane € pentru apartamente în blocuri ilegale
Afacerea falselor produse românești. Cum devin autohtone peste noapte legume și fructe de import
În şcolile din România se vând ilegal sucuri şi dulciuri. Experţii spun că dependenţa e similară cu cea dată de droguri
Inspectorul Pro și un expert în securitate, în control la cluburile din Centrul Vechi. Problemele grave descoperite