Persoanele cu dizabilități, umilite în România. Situație revoltătoare petrecută la Constanța
Persoanele cu dizabilităţi, oameni ca noi toţi, cu drepturi egale, sunt umilite în România, o țară a Uniunii Europene. În timp ce Franţa, de exemplu, are 300 de plaje terapeutice, la noi nu există nici una.
Inspectorul PRO vă prezintă situația revoltătoare din Constanța, unde un ONG primise o porţiune de nisip, pentru a o transforma în plajă terapeutică. După ce părinţii copiilor cu dizabilități au reușit să strângă banii necesari, din donaţii, au aflat că noul director al Apelor Române a decis să scoată la licitaţie plaja respectivă. Iar scaunele cu rotile rămân blocate în nisipul intereselor financiare.
Maria este prizoniera unui cărucior. Are 16 ani dar trăieşte în lumea unui copil de 4 ani. Deşi locuieşte în Constanța, alături de familie, nu a mai ajuns pe malul mării de 6 ani.
"Chiar dacă sunt şi cu soţul tot nu putem să parcurgem, să ajungem la mare pentru că este nisipul, este foarte greu de mers în nisip pentru noi care suntem sănătoşi dar pentru ei este o încercare pentru ei", spune mama fetei.
Închipuiţi-vă că Maria ar ajunge pe plajă într-o zi aglomerată de vară. Când nisipul este acoperit de şezlonguri şi cearşafuri. Cum şi-ar putea face loc un cărucior pe plajă, fără o rampă amenajată? Cum s-ar simţi în siguranţă un nevăzător? Sau cum ar putea fi supravegheat un copil cu autism?
Mama Amirei, o fetiţă de 8 ani cu tulburare de spectru autist, se loveşte în fiecare vară de aceste ziduri, create de un stat incapabil să ofere persoanelor cu dizabilităţi drepturile reglementate prin lege.
"Au fost copilaşi cu care Amira a interacţionat, a încercat să se joace şi a fost privită un pic diferit pentru că ea nu se putea exprima la fel de uşor ca ceilalţi", spune mama Amirei.
Amira este unul dintre sutele de copii cu autism pentru care o mie de oameni au alergat în aprilie anul trecut, timp de 24 de ore, pe plajă din Mamaia. Maratonul a avut ca scop atragerea atenţiei autorităţilor asupra dreptului acestor persoane de a fi integrate în societate.
Aşa s-a născut ideea amenajării unei plaje speciale pentru persoanele cu dizabilităţi. Organizatorul maratonului, Centrul pentru Autism Marea Neagră, o organizaţie neguvernamentală din Constanșa, a început discuţiile cu Apele Romane Dobrogea Litoral, administratorul plajelor.
În mai 2017, instituţia a identificat un sector extins cu fonduri europene, cu o deschidere de 200 de metri, în Constanța. Discuţiile s-au purtat cu Adrian Gemanaru, coordonatorul centrului de autism Marea Neagră.
"Singura posibilitate a fost pe o plajă în oraşul Constanța, lângă nişte stabilopozi. O plajă pe care nu o doreşte nimeni, o plajă să îi spunem abandonată, o plajă pentru care nimeni niciodată nu şi-a arătat interesul. Am fost nemulţumit de plajă dar având în vedere că era cu titlu gratuit am acceptat-o şi aşa”, explică președintele Centrului de Autism Marea Neagră.
Cei de la Apele Române au fost de acord ca plaja terapeutică să se amenajeze în această zonă cu condiţia ca activitatea sa nu fie generatoare de venituri.
65 de mii de euro au fost adunaţi din sponsorizări. Iar primele investiţii urmau să fie făcute: rampa pentru cărucioarele persoanelor cu dizabilităţi, şezlonguri speciale şi scaune plutitoare.
Lunile s-au scurs şi în noiembrie anul trecut reprezentanţii Centrului de Autism Marea Neagră au fost înştiinţaţi, de noul director al Apelor Romane Dobrogea Litoral, că nu mai pot primi plajă gratuit. Este proprietate publică a statului şi trebuie scoasă la licitaţie.
Ce a condus la această întorsătură de situaţie? Explicaţia este pe cât de comercială pe atât de meschină: din august 2017 Comisia Europeană permite statului român să închirieze şi noile plaje realizate cu bani europeni.
Iar decizia finală a fost să fie scos la licitaţie şi acest sector, pe care ar fi trebuit să fie amenajată plaja terapeutică. În totală contradicţie cu ceea ce afirma Regia Apele Române în mai 2017, când a acceptat proiectul centrului de autism.
"Solicitarea centrului de autism nu reprezintă o cerere de închiriere în vederea exploatării în scop comercial a plajei, ci o solicitare pentru a organiza un eveniment cu un puternic impact social", se peciza atunci.
Drept urmare, cei de la Apele Române au considerat atunci că "e posibilă admiterea cererii petentului". Iar în baza aceloraşi legi, câteva luni mai târziu, s-au răzgândit.
Pentru Radu Vasile, un nevăzător din Constanța, acest ping pong al autorităţilor înseamnă încă o umilinţă din partea celor care ar trebui să-i asigure dreptul la o viaţă normală.
"Eu ar fi trebuit să am o plajă unde să merg singur. Nu există aşa ceva. Când cineva a vrut să facă chestia asta ei vin şi cer o grămadă de bani ca să ne lase să facem o chestie gratuită. Asta este strigător la cer", spune Radu Vasile, nevăzător.
Aceeaşi autoritate, Apele Române, ar trebui să se asigure că pe fiecare plajă există câte o rampă de acces cu lăţimea cuprinsă între 2 şi 2,5 m.
Vorbim despre una dintre prevederile ordonanţei de urgenţă numărul 19 pe 2006 privind utilizarea plajei Marii Negre. O necunoscută, pentru noul director de la Constanța al Apelor Romane.
"Există undeva obligativitatea ca plajele să aibă facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi? Legal? În acest moment, nu există obligativitatea asta, legal, nu există, dar sunt create condiţii de acces pentru persoane cu dizabilităţi pe plajă", spune Hristu Uzun, director Administraţia Bazinala de Apă Dobrogea Litoral.
Domnul director se referă la potecile din lemn, de multe ori improvizaţii din scânduri, puse direct pe nisip. Dar chiar şi acestea lipsesc de pe multe tronsoane de plajă. Până acum niciun agent economic nu a fost sancţionat pentru lipsa rampelor de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.
Varianta propusă de Apele Române Centrului de Autism, de a participa la licitaţia pentru închirirea plajelor, dovedeşte încă o dată că cei puşi la conducerea instituţiei nu cunosc legea. Pentru că o organizaţie neguvernamentală nu poate depune oferte. Doar operatorii economici pot face asta şi numai dacă au legătură cu turismul.
O soluţie ar fi o hotărâre de guvern prin care plajele să fie încredinţate direct centrului. Dar ce politician român ar iniţia un astfel de proiect în condiţiile în care problemele persoanelor cu dizabilităţi sunt ignorate de ani de zile?
Alte întrebări mai sunt dar cine să răspundă? Autorităţile, incapabile să găsească soluţii sau să aplice legea? Şi astfel încă o dată o normalitate pentru celelelalte ţări ale Uniunii Europene devine o nepăsare totală, pentru România. În Franţa, de exemplu, sunt peste 3 sute de plaje cu facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Noi nu avem niciuna.
Dar ne mai miră având în vedere că în România aproape o mie de instituţii publice nu au măcar rampe pentru persoanele cu dizabilităţi? Zilele trecute, la Primăria Bucureşti, o clădire pentru a cărei renovare s-au cheltuit 28 de milioane de euro, un tânăr în scaun cu rotile, a fost dus pe braţe la o şedinţă care a avut loc la etajul trei.
Sursa: Pro TV
Etichete: plaja, stat, ONG, persoane cu dizabilitati,
Dată publicare:
18-02-2018 18:33
