Pericolul din bucate. Cantitatea de sare ascunsă în produse și ce riscăm când consumăm mai mult de 5 grame pe zi
De 8 ani, marii producători au redus treptat sarea din compoziția alimentelor pe care le fabrică.
Asta după ce Organizația Mondială a Sănătății ne-a avertizat că nu trebuie să consumăm mai mult de 5 grame pe zi, adică o linguriță de sare. Cel mai ușor a fost de micșorat cantitatea de sare din franzelă, produsul de panificație cel mai consumat în rândul românilor.
Să nu credeți însă că toți au făcut la fel. Micii producători nu s-au conformat, susțin cei din Ministerul Sănătății, de vreme ce reducerea sării este doar o recomandare. Material marca Inspectorul Pro.
Peste 150 de mii de români mor, în fiecare an, din cauza bolilor cardiovasculare. Iar sarea din bucate este una din cauzele agravante. Am ajuns să înghiţim chiar şi 20 de grame de sodiu pe zi. De 4 ori mai mult decât limita normală.
Deşi ne ameninţă sănătatea, doar marile companii de alimentaţie au redus cantitatea de sare din reţete. Micii producători şi restaurantele pun în continuare după ureche.
25% din sodiul consumat zilnic vine din surse naturale - spun specialiştii. Asta înseamnă că noi nu ar mai trebui să adăugăm sare deloc, devreme ce ouăle, carnea sau laptele ajung pe masa noastră deja sărate natural. Nimeni nu ţine cont de asta.
Ana a acceptat să-i calculăm gramele de sodiu pe care le mănâncă la micul dejun. Are în farfurie brânză, şuncă, salam, zacuscă şi pâine:
100 de grame de șuncă: 2.5 grame
100 de grame de telemea: 2,2 grame
Salam: 4,2 grame
Cașcaval: 1 gram
Zacuscă: 1,2 grame
Total: 11 grame de sare. Dublu față de limita maximă zilnică.
Analizele făcute de Institutul de Bioresurse Alimentare arată că în 100 de grame de zacuscă găsim 2 grame şi jumătate de sare. Aproape 2 grame de clorură de sodiu se afla şi în suta de grame de şuncă, indiferent că e de porc, curcan sau afumată.
Iar în brânzeturi şi caşcaval depăşim 3 grame de sare, la 100 de grame de produs. În crenwursti, de exemplu, se află 2 grame de sodiu la suta de grame de carne. Vorbim aşadar despre un mic dejun nesănătos, cu peste 10 grame de sare.
Aşa arată produsele industriale. Să nu credeţi însă că cele tradiţionale - vândute de ţărani în pieţe - sunt mai puţin sărate. Echipa de la Inspectorul Pro a dus la analiză pastramă de porc, muşchi file şi cârnaţi afumaţi. Iată ce a găsit în compoziţia lor Institutul de Bioresurse Alimentare.
Nastasia Belc, cercetător: ”Cea mai mare concentraţie de sare ne-a dat la pastramă de porc: 4,1 grame sare la 100 grame, urmată de muşchi, cu 3,6 grame, adică aproape 4. Și apoi cârnaţii cu 2,1. Primele două sunt puţin cam mari.
Dacă e igienă în spaţiul de producţie, nu se întâmplă nimic cu produsul alimentar, dacă e igienă, putem pune şi mai puţină sare.”
Şi astfel ajungem să mâncăm cu 75 la sută mai multă sare decât ar trebui. Iar asta nu ne face bine deloc. Când organismul absoarbe sodiu în exces, reţine apa în exces. Facem tensiune şi ne sunt afectate creierul, inima şi rinichii.
Există studii care arată că un conţinut excesiv de sare duce la apariţia fibrozei la nivelul cordului. Practic, inima devine dintr-un muşchi elastic o carne bătrână, spun cardiologii.
Raluca Naidin, medic specialist cardiolog: ”Inima o poate îngroşa, pentru că cu cât presiunea e mai mare, efortul e mai mare al cordului. Ajunge ca muşchiul inimii să sufere.”
În momentul de faţă, 40 la sută dintre români sunt hipertensivi. Foarte mulţi, spun medicii. Iar cifra nu va scădea dacă nu ţinem cont de recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: 5 grame de sodiu pe zi. Adică o linguriţă de sare în 24 de ore! Unii îşi pun atât numai la masa de prânz.
Consiliul Uniunii Europene a cerut tuturor statelor membre - în iunie 2010 - să încurajeze producătorii să reducă sărea din alimente. Potrivit rezoluţiei, industria alimentară ar fi trebuit să taie cu 16 procente clorura de sodiu - în 4 ani.
Recomandarea a fost preluată şi de statul român. Ministerul Sănătăţii a semnat un protocol cu Federaţia Romalimenta - care reprezintă interesele tuturor patronatelor din industria alimentară.
Sorin Minea, Romalimenta: ”Dacă piaţa va cere mâine să pun sare, voi pune mai multă sare, pentru că în final trăiesc din gustul celui care îl cumpăra. Statul poate să-şi taie de la el, nu de la mine, iar la stat plătesc bani.”
Multinaţionalele au înlocuit clorura de sodiu - în unele cazuri - cu sare de potasiu, cu diferite ierburi aromatice sau condimente. Şi au tăiat, astfel, în medie, cu 20 la sută sodiul din produse. Din păcate însă, doar marii producători au respectat rezoluţia. Micii fabricanţi nu au ţinut cont de ea. Ministerul Sănătăţii recunoaşte eşecul.
Cristi Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății: ”Aici e mai greu de monitorizat şi raportările sunt mult mai greu şi nu avem o situaţie îmbucurătoare. Micii producători mai degrabă rămân în acelaşi nivel de conţinut de sare.
Recomandări putem face, asupra controlului depăşim capacităţile organizatorice şi capacităţile de măsurare pe care le are Ministerul Sănătăţii.”
Ministerul Sănătăţii admite că are nevoie de date noi, întrucât cele cu care lucrează sunt vechi de 8 ani. Tocmai de aceea, de la anul, şi-a propus să măsoare nivelul de sodiu din urină, la copii şi tineri.
Iar la nivel global, Organizaţia Mondială a Sănătăţii cere producătorilor să taie, în continuare, sarea din produse.
Până în 2025, aceasta ar trebui să scadă din alimentaţie cu 30 de procente. Numai aşa, spune O.M.S., am putea preveni 2,5 milioane de decese anual.
Etichete: camera ascunsa, inspectorul pro, sare,
Dată publicare:
