„Inteligenţa artificială poate îmbunătăţi formarea preţurilor”

„Economiile şi sistemele financiare sunt în prezent remodelate de transformări tehnologice profunde. Estimările OCDE sugerează că adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale ar putea creşte productivitatea sectorului financiar în economiile G7 cu aproximativ 12% în următorul deceniu. Totuşi, beneficiile sale vor depinde de cât de bine vom gestiona riscurile. Inteligenţa artificială poate îmbunătăţi formarea preţurilor, gestionarea riscurilor, conformitatea şi deciziile de investiţii, reducând totodată costurile operaţionale. Ea poate ajuta instituţiile financiare şi participanţii la piaţă să proceseze mai rapid volume mari de informaţii şi să aloce capitalul mai eficient”, a afirmat Gomes la Forumul „Finanţe Digitale în Europa Centrală şi de Est”.

„Agenţii AI ar putea facilita compararea şi schimbarea furnizorilor de servicii”

Potrivit acestuia, utilizarea inteligenţei artificiale în sectorul financiar se va extinde treptat de la activităţile administrative şi de suport către operaţiunile financiare de bază.

„Până acum, multe aplicaţii s-au concentrat asupra funcţiilor de suport şi a operaţiunilor administrative, dar se aşteaptă ca inteligenţa artificială să fie utilizată tot mai mult în activităţile financiare de bază, de la evaluarea bonităţii până la administrarea portofoliilor şi a lichidităţii. Inteligenţa artificială bazată pe agenţi autonomi poate duce acest proces şi mai departe. De exemplu, agenţi AI care evaluează un debitor, verifică respectarea cerinţelor de conformitate şi monitorizează expunerea rezultată pe măsură ce apar informaţii noi. Pentru consumatori, aceşti agenţi ar putea facilita compararea şi schimbarea furnizorilor de servicii, stimulând concurenţa”, a explicat reprezentantul OCDE.

„Există trei riscuri legate de inteligenţa artificială”

El a atras atenţia asupra a trei riscuri principale asociate utilizării inteligenţei artificiale în sistemul financiar, respectiv concentrarea furnizorilor de tehnologie, rezilienţa cibernetică şi autonomia sistemelor.

Recomandări Video

„Există însă trei riscuri legate de inteligenţa artificială care merită o atenţie deosebită: concentrarea, rezilienţa cibernetică şi autonomia. În primul rând, dependenţa de un număr mic de furnizori de tehnologie ar putea crea vulnerabilităţi în întregul sistem financiar. În al doilea rând, inteligenţa artificială poate creşte viteza, amploarea şi complexitatea atacurilor cibernetice, punând o presiune considerabilă asupra rezilienţei operaţionale şi reducând timpul disponibil pentru reacţie. În al treilea rând, sistemele autonome, precum inteligenţa artificială bazată pe agenţi, pot evolua mai rapid decât cadrele de guvernanţă şi mecanismele eficiente de protecţie”, a avertizat Gomes.

În acest context, oficialul OCDE a subliniat că utilizarea unor sisteme similare de inteligenţă artificială de către mai multe instituţii financiare ar putea amplifica tensiunile de pe pieţe.

„Agenţii AI ar putea transfera fonduri, ajusta poziţiile de lichiditate sau amplifica mişcările pieţei cu mare viteză. Dacă mai multe instituţii utilizează sisteme similare, reacţiile lor simultane ar putea amplifica tensiunile. Prin urmare, încrederea şi securitatea sunt fundamentale pentru funcţionarea şi stabilitatea pieţelor financiare. Provocarea este să construim încrederea în paralel cu inovarea, prin măsuri adecvate de protecţie şi transparenţă, care să susţină dezvoltarea şi adoptarea responsabilă a tehnologiei”, a susţinut acesta.

Antonio Gomes a evidenţiat şi necesitatea unor mecanisme de guvernanţă care să asigure supravegherea umană a sistemelor de inteligenţă artificială.

„Principiile OCDE privind inteligenţa artificială oferă o bază. Supravegherea umană, siguranţa, securitatea şi responsabilitatea pe întregul ciclu de viaţă al sistemelor AI sunt esenţiale pentru o guvernanţă eficientă. Pe pieţele financiare, aceasta este o responsabilitate comună, împărţită între instituţiile financiare, autorităţile de reglementare şi supraveghere, dar şi dezvoltatorii de inteligenţă artificială şi furnizorii terţi. Consiliile de administraţie ale instituţiilor financiare sunt responsabile pentru stabilirea unor mecanisme solide de guvernanţă, inclusiv de gestionare a riscurilor şi de raportare a informaţiilor legate de inteligenţa artificială”, a precizat reprezentantul OCDE.

„69% dintre companii au discutat despre AI la nivelul consiliilor de administraţie”

În sprijinul acestei afirmaţii, el a prezentat rezultatele unui sondaj privind utilizarea inteligenţei artificiale la nivelul conducerii companiilor.

„Un sondaj recent al OCDE, realizat în rândul a 851 de companii listate din 48 de jurisdicţii, a arătat că 69% dintre companii au discutat aspecte legate de inteligenţa artificială la nivelul consiliilor de administraţie, însă o proporţie mai redusă a promovat mecanisme de gestionare a riscurilor asociate acesteia”, a arătat Gomes.

Referindu-se la digitalizarea sectorului financiar, oficialul OCDE a subliniat că aceasta poate contribui la îmbunătăţirea productivităţii şi la facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare.

„Pieţele de capital sunt esenţiale pentru competitivitate. Ele susţin dezvoltarea companiilor existente, finanţează noi afaceri şi furnizează capital pe termen lung, care recompensează inovarea şi stimulează industriile emergente. Inovarea digitală poate face ca aceste pieţe să funcţioneze mai bine. Într-un studiu recent care a vizat 21 de ţări, OCDE a estimat că o creştere cu 10% a digitalizării sectorului financiar este asociată cu o creştere de 0,1% a ritmului anual de avans al productivităţii în industria medie. Efectul este de două ori mai mare în industriile intensive în active necorporale, care depind puternic de date, cercetare-dezvoltare şi capital organizaţional”, a explicat Gomes.

Acesta a atras atenţia şi asupra fragmentării pieţelor europene de capital şi a necesităţii unei integrări mai profunde a acestora.

„În prezent, doar aproximativ 10% din capitalizarea pieţelor bursiere globale este reprezentată de companii listate pe bursele din Uniunea Europeană. Pieţele europene de capital rămân fragmentate, iar companiile continuă să se bazeze în mare măsură pe finanţarea bancară. Economiile nu sunt direcţionate către investiţii productive atât de eficient pe cât ar putea fi. Prin urmare, construirea unor pieţe financiare mai profunde şi mai integrate nu este doar o prioritate a sectorului financiar, ci o prioritate pentru creşterea economică”, a mai spus Antonio Gomes.

Forumul „Finanţe Digitale în Europa Centrală şi de Est” este organizat joi, la Bucureşti, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în colaborare cu Institutul de Studii Financiare (ISF).