Falsuri prezentate ca branduri de lux, o afacere de 1,5 miliarde de euro în România. Doar experții pot sesiza diferențele

Ultimul update: Luni 08 Octombrie 2018 20:04
Data publicarii: Luni 08 Octombrie 2018 18:54
Categorie: Inspectorul PRO

Piaţa brandurilor de lux este invadată de falsuri. Atât de bine făcute însă, încât este nevoie de experţi ca să poată fi depistate.

În timp ce în străinătate firmele serioase şi-au angajat detectivi pentru asta, la noi, totul se vinde la vedere, cu ştiinţa autorităţilor. Urmăriţi un material, realizat de ''Inspectorul Pro''.

Afaceri negre cu haine contrafăcute. Valoare totală - 1,5 miliarde de euro. Un trafic imens, care ne situează printre primii din Europa. Totul, sub ochii autorităţilor.

Reporter: Aceasta Burberry cât costă?
Vânzătoare: 85 de lei. Sunt colecţie nouă. Se văd super mişto. Combinaţie cu carouri negre, albastre...
Reporter: Aici se vede că e cusut...
Vânzătoare: Asta e ştanţat, aşa cum sunt şi cele originale. Sunt făcute la o maşină specială. Ce vrei, original? Te duci şi-ţi iei de la magazin."

Vânzarea de produse contrafăcute e interzisă prin lege. Dar amenzile sunt derizorii, în comparaţie cu câştigurile din încasări. Şi atunci comercianţii riscă şi aduc în magazine branduri false.

Priviţi un astfel de caz - surprins de echipa de la Inspectorul Pro, într- unul dintre cele mai mari centre comerciale din Bucureşti.

Vânzătoare: ”Astea sunt replici unul, la unul după original. La Londra astea sunt o căruță de bani. Am o clientă acum care stă la Londra, și-a luat o grămadă."

Vânzătoarea recunoaşte fără reţinere că nimic din ce vinde nu e original. Reporterii noştri au semnalat neregulile la 112.

Echipajul de poliţie a venit după 30 de minute.

„O să mergem să vedem dacă au autorizaţie, să vedem ce ne arată dânşii. O să întocmim un proces verbal, iar dacă cele sesizate de dvs. se confirmă se vor întocmi actele necesare. În principiu, ceea ce reclamaţi dvs. este infracţiune."

La vederea poliţiştilor, unii comercianţi şi-au închis obloanele.

În standul reclamat de noi, agenţii au găsit zeci de produse inscripţionate cu denumirile unor branduri celebre. Anchetatorii au deschis un dosar penal, pe numele vânzătoarei. Răspunderea penală n-a speriat-o deloc. La o lună de la sesizare, ea îşi continuă nestingerită activitatea.

Reprezentanţii complexului comercial au susţinut că nu au personal calificat care să depisteze produsele ce copiază branduri cunoscute şi că oricum responsabilitatea revine comercianţilor. Lucru stabilit în contractul de închiriere.

Altfel, nu e prima dată când oamenii legii se confruntă cu falsuri. Chiar în acest centru comercial, reprezentanţii Poliţiei Capitalei au ridicat, doar în acest an, peste 1.500 de produse susceptifile a fi contrafăcute.

Iar la nivel de ţară vorbim de o afacere de amploare, susţine Mihai Pășculescu, preşedintele Patronatelor din Industria Textilă Românească.

Mihai Păsculescu, preşedinte patronate industria textilă: „Contrafacerea în România implică un business de peste 1 miliard şi jumătate de euro."

Evaziunea fiscală este însă doar problema statului. Adevărata neplăcere pentru oameni este calitatea mărfii. Textilele folosite sunt deseori vopsite cu substanţe toxice. Şi nu puţini sunt aceia care au ajuns la medic cu boli de piele, din cauza hainelor de provenienţă îndoielnică.

Doctor Brânduşa Petruțescu, medic alergolog, povesteşte că în ultimii ani tot mai mulţi pacienţi i-au călcat pragul.

Brândușa Petruțescu, alergolog: "Pacientul a prezentat leziuni de dermatită, a avut o reacţie extrem de intensă la amestec vopseluri. Pacientul a trebuit să-şi schimbe în totalitate stilul de viaţă şi garderoba."

De ce este România invadată de produse falsificate şi de proastă calitate ? Şi cum reuşesc importatorii să treacă prin Vama o astfel de marfă ? Simplu: statul român le permite acest lucru.

În Portul Constanța, locul unde intră în ţara cea mai mare cantitate de mărfuri din România - vameşii nu au nici resurse şi nici capacitatea de a verifica miile de containere pline cu haine.

Şi atunci autorităţile oferă posibilitatea importatorilor să-şi declare valoarea mărfii, pe propria răspundere. Mulţi raportează în acte o valoare mai mică. Pe care, culmea, vameşul o detectează, dar nu o sancţionează. Îi cere, în schimb, importatorului să plătească o garanţie şi-l lăsa să plece cu marfa. Nu înainte însă de a lua mostre din produse. Cine vrea garanţia înapoi trebuie să se întoarcă în vamă cu dovada că produsele aduse în ţară sunt la preţul mic, declarat în acte.

O astfel de dovadă se obţine însă doar dintr-un laborator autorizat, unde se testează calitatea materialului. Cei care au minţit în acte nu se mai duc la analize şi renunţă la garanţie. Banii rămân la Vamă, iar marfa declarată ieftin se vinde apoi scump pe piaţă.

Mihai Păsculescu, preşedinte patronate industria textilă: „Lasă o garanţie în Vamă şi au un termen de 30 de zile să aducă dovada că alea sunt preţurile reale. Între 85 şi 90% nu se mai întorc să facă dovadă că preţurile sunt reale!"

Deşi procentul este extrem de mare, nicio autoritate nu se duce pe urmele importatorilor să le ceară socoteală.

Am vrut să lămurim noi aceste aspecte cu Autoritatea Vamală, cu ANAF şi cu Ministerul Finanţelor. Le-am trimis mai multe e-mailuri şi niciuna din instituţiile enumerate nu a răspuns la solicitările noastre. Ca să vă dăm exemplu, ANAF a depăşit cu două luni şi jumătate termenul prevăzut de legea privind liberul acces la informaţii ca să ne explice situaţia creată în vamă.

În schimb, un reprezentant de la departamentul de comunicare ANAF şi-a făcut timp să vină la noi să vadă ce facem acolo. Cu toate că eram în fața unei instituţii publice.

Discuţie reporter / reprezentant ANAF
"N-avem un răspuns încă.
Dar care a fost problema, unde s-au blocat lucrurile?
Nu ştiu ce s-a întâmplat pe parcurs să vă dau acum o explicaţie."

Şi totuşi, soluţii există. Şi sunt la îndemâna marilor branduri, dar şi a autorităţilor. În Germania, de exemplu, problema falsificatorilor a fost rezolvată cu detectivii de brand. Oameni specializaţi care au depistat produsele contrafăcute şi au alertat autorităţile. Măsura a dat roade.

Florina Kautz, detectiv în Germania: „Nu se complică, pentru că amenzile sunt foarte mari în Germania şi nu îşi pot permite să facă aşa ceva. Nu câştigi cât trebuie să plăteşti! Nu plăteşti, ajungi în instanţă. Eşti judecat şi faci puşcărie."

Altfel, la capitolul haine false, ne-am făcut de râs în toată lumea după ce echipamentele sportivilor - care au participat la Jocurile Olimpice de la Rio - s-au rupt în timpul competiţiei. Poliţia Română a deschis o anchetă. După doi ani n-a ajuns la niciun rezultat.

Viata intr-un apartament de la demisol, construit de liderul unui clan interlop: fara lumina, igrasie si inundatii
Viata intr-un apartament de la demisol, construit de liderul unui clan interlop: fara lumina, igrasie si inundatii
VIDEO PROTVPLUS.RO
inspectorul pro sare
Pericolul din bucate. Cantitatea de sare ascunsă în produse și ce riscăm când consumăm mai mult de 5 grame pe zi
Viceprimarul din Galați spune că turiștii evită orașul pentru că nu găsesc ”droguri, sex și păcănele”. ”E treaba lor”
Falsuri prezentate ca branduri de lux, o afacere de 1,5 miliarde de euro în România. Doar experții pot sesiza diferențele
Tabăra de la Năvodari, devorată de rechinii imobiliari. Nici DNA nu a putut să o salveze
Afacerea la care bulgarii ne dau clasă. Singura fermă din România, închisă inexplicabil acum 2 ani
Stațiunea turistică fără gară și transport local, dar plină de gunoaie. Oficial: ”E în atenția noastră”
defrisari, Parcul National Domogled, romania, paduri
Distrugerile din pădurile României. Cum au încercat autorităţile să ascundă furtul de lemn de fag
Zonele rezidențiale de lângă Capitală, rupte de centru. ”Autoritatea de Transport, gaură neagră în buget”
Piața neagră a locurilor de veci, vândute cu zeci de mii de euro. Reportaj cu CAMERA ASCUNSĂ
România, raiul samsarilor de mașini vechi. Pățania lui Cosmin, după ce a cumpărat o mașină second-hand
Haos imobiliar în Mamaia Sat, ignorat de autoritățile locale. ”Nu mai vreau să fiu tratată ca un animal”
Hamsia, peștele preferat al românilor pe Litoral, e adusă de la bulgari. „Sunt deștepți, ce să-i faci”