O groapă de gunoi ilegală astupată cu pământ, descoperită în Giurgiu de austriecii care fac drumul spre Bulgaria
România se umple de gunoaie și se face de râs în Europa. Austriecii care execută drumul nou spre Bulgaria, prin Vama Giurgiu, au descoperit o groapă de gunoi ilegală, astupată cu pământ.
Imaginea este dezolantă și descrie o veche practică în România, rareori sancționată. Mii de astfel de gropi clandestine au fost desființate după integrarea în Uniunea Europeană.
Inspectorul PRO arată în cazul de la Giurgiu cât de dificilă este ecologizarea unei asemenea zone.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Drumul vechi spre Bulgaria este plin de gropi și îngust, iar asta contribuie din plin la cozile interminabile de mașini și TIR-uri, aflate la ieșirea din țară. Când, în sfârșit, au început lucrările - executate de o firmă austriacă - situația s-a complicat.
Zona poate să pară o groapă de gunoi, dar nu, este șantierul celor care lărgesc mult așteptatul drum spre Vama Giurgiu. Cu ocazia săpăturilor au fost descoperite aici foarte multe gunoaie, foarte mult plastic, sticlă și multe alte resturi care au fost acoperite cu pământ, să nu se vadă. Aceasta este prima imagine care te izbește în momentul în care vii din Bulgaria spre România.
"Țigănie… Mai rău decât țigănie, bătaie de joc…", a declarat un bărbat.
"Nu știu… Nu este țara mea, dar nu e frumos…", a spus un turist străin.
Pentru ca lucrările să poată continua, terenul trebuie acum mai întâi igienizat. Și pe lângă faptul că ne facem de ras, în fața străinilor, procedura este pe cât de greoaie pe atât de scumpă.
Într-o zonă, pământul a fost adăugat peste gunoaie. Se vede primul strat doar de pământ și apoi încep gunoaiele. Dacă nu s-ar fi făcut săpăturile, nu s-ar fi descoperit, pentru că la suprafață sunt iarbă și flori.
Silviu Dumitrescu, viceprimarul orașului Giurgiu, în funcție de doar câteva luni, a sesizat problema și a anunțat Garda de Mediu.
Silviu Dumitrescu viceprimar Primăria Giurgiu: "A venit Garda de Mediu care a spus STOP, a cerut și ea hârtii la rândul ei. Vom pune la dispoziție o platformă de teren pe care constructorul să o amenajeze, conform legii, cu aviz de la mediu".
Asta înseamnă că autoritățile locale din Giurgiu trebuie să amenajeze acum, urgent, o plaformă pentru stocarea tonelor de deșeuri descoperite.
“Noi avem teren în principal, chiar și ce vedeți aici în spate, numai că avem un sit arheologic”, a spus viceprimarul, precizând că nu au terenul necesar.
Mormanele par să zacă acolo de câteva zeci de ani. Și nu este singurul caz. De când am intrat în Uniunea Europeană am fost obligați să închidem mii de astfel de gropi de gunoi neconforme.
Iar obiceiul ascunderii mizeriei sub preș continuă și astăzi, fără ca poluatorii să se gândească la sănătatea oamenilor. Substanțele toxice se îmbibă în sol, ajung în pânza freatică și apoi direct în apa așa zis potabilă.
Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, a surprins în mai multe rânduri asemenea practici ilegale.
Octavian Berceanu: "Ce avem în spate este o inmormanare a deșeurilor pe care Primăria din Drăgănești a susținut-o de ceva ani. Stratul acesta de 4 metri este din deșeuri peste care a fost pus pământ. Din păcate, așa arată managemntul deșeurilor. Total inacceptabil".
Și nu e singura primărie care procedează așa. Cauza principală ne-o explică tot Berceanu.
Octavian Berceanu: "Primarii au o relație nesănătoasă cu comunitățile, cu cetățenii. E un fel de schimb: nu vă percepem bani, pentru deșeuri, ne votați! Asta se întâmplă. Despre asta vorbim".
În cazul de la Giurgiu, terenul cu gunoaie din mijlocul șantierului se întinde pe aproximativ 8 mii de metri pătrați. Cam cât un teren de fotbal. Iar investiția inițială pentru lărgirea drumului către Bulgaria se ridica la aproximativ 21 de milioane euro – fonduri europene.
Acum, Compania Națională de Drumuri va trebui să adauge la această suma ecologizarea zonei. Bani pe care tot cetățenii îi vor plăti prin taxe și impozite.
