Temperaturile mai ridicate pot extinde habitatele țânțarilor, crescând la nivel global zonele de risc pentru chikungunya, arată cercetarea.

Studiul, publicat în jurnalul „Frontiers in Cellular and Infection Microbiology” și realizat de cercetători din China, a constatat că 139 de țări sau regiuni sunt zone de risc pentru chikungunya, o boală virală transmisă prin înțepătura de țânțar. Acestea acoperă 21,3% din suprafața terestră a globului.

„Dar arătăm că, sub modelele schimbărilor climatice, virusul se va extinde și mai mult spre nord, în regiunile temperate, în special în nord-estul Americii de Nord, centrul Europei și Asia de Est”, a declarat dr. Ye Xu, coautor al studiului.

Cum influențează clima comportamentul țânțarilor

Chikungunya a fost transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, o specie care prosperă în așezările umane din zonele tropicale.

Citește și
Încă un stat din Europa va intra sub protecția nucleară a Franței, de teama Rusiei

Totuși, în ultimii ani, schimbările climatice globale și mobilitatea populației au influențat extinderea țânțarilor purtători de boli și răspândirea variantelor virale.

În timpul unui focar de chikungunya din Oceanul Indian (2005–2006), oamenii de știință au observat o mutație a virusului care i-a crescut capacitatea de adaptare la un alt țânțar: țânțarul-tigru asiatic.

„Pentru că acest țânțar poate tolera mai bine temperaturi mai scăzute decât țânțarul galben de febră, încălzirea globală îi poate permite să se stabilească în zone care înainte erau prea reci”, a explicat dr. Yang Wu, coautor.

„Odată ce țânțarii potriviți se stabilesc, crește și șansa transmiterii locale a chikungunya.”

Cercetătorii au descoperit că temperaturile mai ridicate accelerează și dezvoltarea virusului în interiorul țânțarului. Între 18°C și 28°C, virusul devine capabil de transmitere de 4–5 ori mai rapid, crescând riscul de focare.

Cât de mult se poate extinde virusul

Chikungunya a devenit o amenințare globală, avertizează cercetătorii. Transmiterea locală a fost raportată în 114 țări, ceea ce pune peste trei sferturi din populația lumii în zona de risc.

Rata de mortalitate este de aproximativ 1,3 la 1.000 de cazuri, rezultând o pierdere anuală estimată de aproximativ 284.000 de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate.

Pentru a evalua extinderea viitoare, cercetătorii au modelat cerințele virusului chikungunya și ale celor doi vectori (țânțarii) pe baza a zeci de mii de înregistrări geoetichetate din întreaga lume. Au proiectat cum s-ar putea schimba distribuția lor până în anul 2100, folosind 16 scenarii climatice dezvoltate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al ONU, scrie euronews.com.

Deși extinderea exactă depinde de scenariul ales, nord-centrul Europei, nord-estul Americii de Nord și estul Asiei apar constant ca viitoare zone de risc. Virusul nu este în prezent endemic în Europa sau America de Nord; cazurile din aceste regiuni sunt în general importate de călători din zone tropicale sau subtropicale.

Cercetătorii au concluzionat că extinderea geografică și potențialul de izbucnire al chikungunya sunt determinate în principal de vectorii săi – țânțarii care îl transmit.

Cum se pot pregăti țările

În 2025, au fost raportate 502.264 de cazuri de chikungunya la nivel global, cu 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății.

Acest impact este așteptat să crească odată cu schimbările climatice, care modifică profund distribuția bolilor infecțioase.

„Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp”, a avertizat dr. Xu.

Printre măsurile propuse se numără monitorizarea țânțarilor, instruirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a bolii, intensificarea controlului populațiilor de insecte și planuri de intervenție rapidă în caz de focar.

„Aceste măsuri sunt esențiale mai ales în regiunile temperate, unde boala nu a fost până acum o preocupare obișnuită de sănătate publică”, a adăugat el.

Un caz de infectare cu virusul Chikungunya a fost confirmat în România în ianuarie 2026, fiind vorba acum despre un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani care a călătorit în Africa.