Li s-a promis visul american, însă au ajuns printre gunoaie și noroaie
Cu legi permisive, piața imobiliară rămâne o loterie, în care mii de români trag lozul necâștigător.
În Brăila, visul a zeci de oameni de a avea o casă cu grădină și verdeață s-a transformat în coșmar. Îl acuză pe dezvoltator că și-a încălcat promisiunile, parafate de notar şi plătite. Clienţii stau acum printre noroaie, iar curentul este prin organizare de şantier. Material marca Inspectorul Pro.
Modelul ales pentru acest proiect imobiliar de 200 de locuinţe este cel al suburbiilor americane, unde casele sunt aşezate de-a lungul unor străzi asfaltate, cu trotuare şi zone verzi. Astfel era prezentat, în 2014, ansamblul rezidenţial Caporal Mușat din Brăila, cu termen preconizat de finalizare sfârşitul lui 2015. În decembrie 2018, visul american era îngropat încă în noroaie şi gunoi.
Locatar: "Uitaţi, ăsta este drumul pe care eu intru în casa din curte. Uitaţi-vă şi dvs. pe unde intru. Pe aici sar eu gardul! Pe unde să intru dacă nu pot să bag maşina? Las şi eu maşina în şosea şi sar gardul pe acolo! Vi se pare normal?”
Acest tânăr şi-a vândut apartamentul pentru a-şi cumpăra aici o casă. A achitat-o integral - aproape 70 de mii de euro. Şi a investit în amenajare şi toţi banii pe care i-a câştigat muncind în străinătate. Casa nu a fost gata la data prevăzută în contract. Nici în prezent nu are gaze şi curent electric.
Locatar: "O grămadă de timp, de un an jumătate o am plătită integral! Ne-am vândut şi casele, stăm cu chirie! Acum momentan stau cu chirie, că nu pot sta în casa mea. Am curent improvizat, mi-este şi frică! În cazul în care mie îmi ia foc, cine răspunde?"
Ansamblul a fost ridicat pe locul unei foste cazărmi militare din oraş. Iar terenul a fost pus la dispoziţie prin concesiune, de către primărie.
Casele din acest cartier au o suprafaţă de 120-130 de metri pătraţi. Pentru 2 camere, au plătit în jur de 60 de mii de euro, iar pentru 3 camere, 70 de mii de euro. Sumele au fost achitate integral.
Cartierul a fost construit în două etape, cele mai mari probleme fiind la lotul 2. Casele de aici primesc curent electric prin organizare de şantier. Iar contorul general se afla în curtea unei locuinţe.
Locatar: "Acesta este panoul electric unde ne alimentăm toate casele din lotul 2 cu energie electrică şi venim pe rând, mai mult un vecin care stă aproape. Când cad siguranţele, să le ridice. Ne e teamă şi când am deschis subiectul faţă de dezvoltator, ni s-a spus că avem 2 variante: primim în condiţiile astea energie electrică sau nu primim deloc."
Pe lângă lipsa asfaltului sau a iluminatului public, oamenii mai reclamă şi alte probleme. Pe terenul învecinat, spun ei, dezvoltatorul ar fi aruncat moloz şi deşeuri, transformând zona într-un focar de infecţie. Mai mult, în unele cazuri investitorul le-ar fi cerut oamenilor bani şi pentru lucrări suplimentare, deşi toate erau prevăzute în documentaţia tehnică.
Două firme sunt implicate în acest proiect imobiliar contestat. Societatea care a concesionat terenul de la Primărie are sediul social în Focşani, judeţul Vrancea. Conform datelor de la registrul comerţului, în 2015 şi 2016, nu a avut niciun angajat, iar în 2017, doar unul singur.
Casele cu probleme, din lotul 2, au fost construite şi vândute de o firmă din Voluntari, judeţul Ilfov, cu o cifră de afaceri în 2017 de peste 2 milioane de euro şi un profit de 2 sute de mii de euro. Inspectorul Pro a stat de vorbă cu reprezentantul dezvoltatorilor. Nu a acceptat să îi fie dezvăluită identitatea.
Dezvoltator: "Au fost întârzieri mari într-adevăr, dar şi-au primit locuinţele, ele sunt finalizate. Şi-au primit, într-adevăr, aşa este."
Reprezentantul dezvoltatorului recunoaşte cu nonşalanţă întârzierile, dar dă vina pe distribuitorii de utilităţi. Şi promite că, în câteva săptămâni, totul va fi gata. Aşa cum le-a promis şi oamenilor în repetate rânduri, scris şi verbal, fără să respecte termenele stabilite.
Întâlnirile dintre părţi au fost mediate chiar de edilul Brailei, Marian Dragomir, fără niciun rezultat. Deşi terenul a fost concesionat de primărie, în 2013, în contract scrie clar că dezvoltatorul este cel care trebuie să realizeze racordurile şi instalaţiile de utilităţi. Sunt menţionate şi penalităţi, dar există o problemă.
Marian Dragomir, primar: ”Nu este prevăzut un termen ferm în care se poate aplica o penalitate sau o amendă în cazul în care nu realizează într-un orizont de timp. Eu am lucrat destul de mult timp în imobiliare şi cred că acest contract ar fi putut avea nişte clauze mult mai clare. Din punctul meu de vedere, contractul permite dezvoltatorului să forţeze un pic lucrurile."
Ceea ce şi face. Casele din lotul 2 sunt alimentate prin organizare de şantier, lucru interzis prin ordin A.N.R.E. Acelaşi ordin stabileşte că investitorul imobiliar aduce, pe banii lui, reţeaua electrică până la poarta proprietarului. Cu toate acestea, dezvoltatorul le-a cerut oamenilor bani: aproximativ 3 mii de lei pentru fiecare locuinţă.
Dezvoltator: "Nu au vrut să își achite branşamentul, e de foarte mare durată executarea reţelelor electrice. Am hotărât să tragem reţeaua pe cheltuiala noastră.”
Reporter: ”E obligaţia dvs. să asiguraţi utilităţi, inclusiv curent. Oamenii nu au! Şi dvs. alimentaţi aceste case printr-un contor care este într-o curte a unui alt om. Iar acea siguranţă tot sare, iar oamenii intră în curte şi ridică siguranţa. Sunt nişte cabluri care atârnă. Dacă se întâmplă ceva acolo?”
Investitorul a primit încă din ianuarie 2018 - de la societatea de distribuţie a energiei electrice - soluţia tehnică pentru extinderea reţelei, dar în decembrie, încă nu solicitase încheierea contractului. Nici la apă proprietarii nu au contracte individuale.
Revoltător este că aceiaşi indivizi au fost implicaţi şi în construirea altor case, unde proprietarii încă primesc curent electric pe organizare de şantier, deşi au trecut ani de zile de când s-au mutat.
Cazul de la Brăila demonstrează încă o dată că piaţa construcţiilor din întreaga ţară e dominată de avize şi autorizaţii date cu ochii închişi. Dar şi de lipsa unui control eficient din partea autorităţilor, care ar putea să pună, dacă ar vrea, ordine în acest domeniu. Şi atunci de ce ne mai mirăm că dezvoltatorii îi sfidează pe cei cărora le-au vândut vise deşarte, cu banul jos?
