Bătrânii României, abandonați. Cazul Niculinei din Teleorman: la 81 de ani trăieşte singură cu un ajutor de 120 lei
Deşi obişnuim să spunem ”cine nu are bătrâni, să-şi cumpere”, în realitate, vârstnicii din această ţară sunt abandonaţi la vârsta la care au mai multă nevoie de ajutor.
Pentru ei, asistența medicală la domiciliu este un lux. La fel şi asistența socială, care ar trebui acordată de primării. Două legi îi obligă pe edili să-i sprijine pe bunici acasă, însă niciuna nu-i sancţionează. Astfel se explică de ce numărul oamenilor asistaţi este de aproape 500 de ori mai mic decât numărul total al celor ajunşi la vârsta a treia. Urmăriţi un material realizat de ”Inspectorul Pro”.
Doar 42000 de români au beneficiat, anul trecut, de îngrijiri medicale la domiciliu. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat, pentru aceştia, 11 milioane de euro, către 498 de furnizori de servicii pentru bătrâni. Numărul celor care au nevoie de asistență acasă este însă mult mai mare.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Anton Frim în vârstă de 67 de ani este imobilizat la pat de un an de zile şi e nevoit să ceară ajutorul vecinilor ca să poată fi îngrijit. Asta deşi el ar fi îndreptăţit să primească într-un an 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu.
Reporter: - Şi când aveţi de făcut un tratament, o injecţie, plătiţi ca să vină cineva?
Anton Frim: - Da, o plătesc. 200 de lei.
Deşi drepturi are, traseul birocratic îl dezarmează. Domnul Frim ar trebui să meargă la 5 instituţii pentru ca să poată primi astfel de îngrijiri acasă.
Serviciile medicale la domiciliu se acordă pe bază de recomandare de la medicul de familie sau specialist. Aceştia evaluează starea de sănătate şi îi acordă pacientului un punctaj de gravitate. Cu recomandarea, omul merge apoi la casa de sănătate, ca să-i se aprobe dosarul. Şi abia pe urmă, cu avizul dat de Casă, se prezintă la un furnizor de servicii medicale. În cazul domnului Frim, traseul e şi mai complicat pentru că nu are pe nimeni.
”Cei care n-au rude gradul 1, trebuie cu împuternicire notar sau împuternicire avocăţească”, îi sare în ajutor Lidia Comaroni, direcție de comunicare Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
În afară de cele 90 de zile de îngrijiri medicale, cei aflaţi în suferinţă ar trebui să primească şi îngrijiri sociale la domiciliu. Dar nimeni nu ştie că primăriile sunt obligate să acorde astfel de servicii.
Potrivit legii asistenţei sociale, îngrijirile la domiciliu ar trebui oferite tuturor vârstnicilor care au boli cornice, dar şi celor dependenţi, care locuiesc singuri. Şi vorbim aici despre servicii comunitare gratuite, precum prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, mici amenajări în casă, reparaţii minore, companie şi socializare.
Revenind la domnul Frim, acesta ar fi trebuit să primească, potrivit legislaţiei, două mâini întinse: una de la Casa de Sănătate şi cealaltă de la primăria din Livezile, judeţul Bistriţa Năsăud .
”Are o nepoată care îl caută în fiecare zi, îi aduce de mâncare, îl mai caută, dar nu are posibilitatea să îl ducă la medic. Nu are cine să umble, să se intereseze de situaţia asta”, spune un vecin.
Aruncăm o privire şi în capitala ţării. În prezent, primăriile de sector din Bucureşti ajută la domiciliu doar câteva sute de bătrâni. Iar Primăria Capitalei încearcă abia acum să pună pe picioare un astfel de serviciu.
”Am constatat că implicarea primăriei nu este suficientă în acest domeniu. Am înfiinţat compania medicală care are grijă, răspundere, preocupare, îngrijire seniori la domiciliu”, a transmis primarul capitalei, Gabriela Firea.
În total, doar 39 de primarii, din 3286 câte sunt în toată ţara, au propriile lor direcţii sociale de îngrijire la domiciliu. Adică numai 1,18% din întreaga Românie. Şi nici dacă îi numărăm pe cei care au apelat la firme private, cifra nu depăşeşte 210.
Două legi obligă autorităţile administraţiei publice locale să organizeze servicii comunitare la domiciliu pentru vârstnici. Grav este că niciuna dintre ele nu prevede sancţiuni pentru nerespectarea acestei obligaţii.
Şi aşa se face că, în prezent, doar 7387 de bătrâni, din 3,6 milioane, au parte acasă de prepararea hranei, de asigurarea curăţeniei, de ajutor în gospodărie, de companie sau socializare.
Niculina Ichim, bătrână: - Nu, doamnă, nu. La noi nu se fac chestiile astea.
Doamna Niculina, din comuna Trivalea Moşteni, Judeţul Teleorman, nu a auzit în viaţa ei că ar putea primi un astfel de sprijin. La 81 de ani trăieşte singură, dintr-un ajutor social de 120 de lei.
”Nu vreau să vorbesc nimic greşit, că pe urmă îmi sare primarul ăsta în cap, dar nu, eu sunt ultima femeie din satul ăsta, la anii ăştia, care mai ia ajutor social”, spune doamna Niculina.
Potrivit legii, toţi vârstnicii care nu au venituri şi nici susţinători legali sau care sunt beneficiari de ajutoare sociale au dreptul să fie sprijiniţi la domiciliu. Mai mult, pentru ca acest serviciu să funcţioneze, consiliile locale pot angaja personal de îngrijire prin plată cu ora, fracţiuni de normă sau normă întreaga.
Trivalea Moşteni e de altfel o comună cu 2800 de locuitori, în care mai toţi sunt trecuţi de 65 ani.
Reporter: - Cei de la primărie ştiu de dumneavoastră?
Bătrână: - Cum să nu? De multe ori am fost la primar şi primarul se pitea de mine.
”Primăria ştie cine este în sat, cum este, care-i bogat, care-i sărac, care-i singur. Eu nu vreau să apelez aici, să vin să mă milogesc la poarta lor”, spune Niculina Ichim.
Explicaţiile cerute de la primărie despre cum stă treaba în Trivalea Moşteni cu îngrijirea la domiciliu ne-au fost oferite de administratorul public. În timp ce mânca seminţe relaxat.
Reporter: - Pentru bătrâni?
Administrator public: - Pentru bătrâni, nu.
Reporter: - Și cine are grijă de bătrâni? Că am văzut că scrie pe site că sunt foarte mulți bătrâni la dumneavoastră în localitate.
Administrator public: - Familia.
Reporter: - Deci n-aveți serviciu sau ceva?
Administrator public: - N-avem serviciu sau ONG sau vreo organizație care să se ocupe de persoanele în vârstă.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Judeţul Teleorman e de departe campionul îmbătrânirii. 33% din populaţie are aici peste 60 de ani. Iar singură unitate de îngrijire la domiciliu se afla în oraşul Alexandria. Un angajat al acestei direcţii şi un viceprimar se îndeamnă, unul pe celălalt, să vorbească.
Verginia Krumes, Direcția de Asistență Socială Alexandria: - Avem 27 de persoane vârstnice îngrijite, sunt angati 8 îngrijitori care acordă.
Reporter: - Câţi vârstnici aveţi în oraş?
Verginia Krumes, Direcția de Asistență Socială Alexandria: - Sunt mai mulţi, dar aceştia sunt cei care au solicitat.
Teleormanul nu este singurul judeţ îmbătrânit care nu poate avea grijă de vârstnicii săi. Brăila, Olt, Prahova şi Vâlcea nu au, de pildă, nicio unitate de îngrijire la domiciliu.
Asta, deşi, în multe localităţi din ţară, edilii şi-au mărit salariile, dar fără să rezolve problemele comunitare.
Asistența socială la domiciliu va trebui să devină însă prioritate zero și asta pentru că îmbătrânirea populaţiei este galopantă. În momentul de faţă, România numără peste 3,5 milioane de seniori, faţă de numai 3 milioane de tineri.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!
Sursa: Pro TV
Etichete: batrani, primarie, vârstnici, autoritati, solutii, asistenta sociala,
Dată publicare:
26-10-2018 18:32
.webp)
