Tinerii din România sunt pe ultimul loc în UE la competenţele digitale. Cum vor decurge cursurile online în școli

×
Codul embed a fost copiat

Patru din cinci (80%) tineri cu vârsta între 16 şi 24 de ani din UE aveau în 2019 competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, însă tinerii din România sunt pe ultimul loc la acest capitol.

Altfel spus, chiar dacă știu să navigheze pe rețelele de socializare ori sunt ași în jocuri, nu știu să folosească internetul ca să învețe și să-și facă temele online, conform Eurostat. Abilități care sunt obligatorii în condițiile în care, Ministerul Educației a anunțat că din 14 septembrie școala se va muta în mare parte în mediul online. Specialiștii în educație spun că și mulți profesorii sunt încă nepregătiți.  

Doar 56% dintre tinerii din România au competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Mamă: „Mai știm și noi de internet, ne uităm la poze, în rest nu știm nimic, atât. Mă suna bărbatu' pe cameră când era plecat. Nici copiii nu știu. Ei au jocuri. Dacă le dai jocuri atâta, nu învață ei ce se învață la școală.''

Tată: „Câte fonduri o să aibă ăștia să le dea?! Degeaba le dă, că alții habar nu au de tablete. Le dai și se uită la jocuri și desene, degeaba le dă. Fiica mea dormea și eu îi făceam temele pe internet. Eu cred că sfântă e cartea și pixul.''

Citește și
Capcanele unei Evaluări Naționale în condiții excepționale. Există elevi de 10 care nu au găsit loc la liceu
Evaluarea Națională: Cum a fost posibil ca un elev cu 10 pe linie să nu intre la liceu

Mariana și Adrian sunt părinții a patru copii de 16, 14, 12 și 8 ani. Toți sunt la școală. Până în primăvară când orele s-au mutat pe internet nu au avut telefon. Părinții recunosc că nici ei, nici copiii nu știu să foloeasca internetul așa cum ar trebui și nu cred deloc în școala online.

Adrian David, tatăl: „Una e când îi explică profesorul detaliat. Eu nu cred în asta, nu am încredere în internet.''

Chiar dacă știu să se joace pe telefon, mulți dintre adolescenții României nu au noțiuni de bază, care i-ar ajuta pentru a învăța online, cum ar fi să folosească aplicații pentru teme.

În condițiile în care în două luni, lecțiile s-ar putea desfășura mai mult online, decât în sala de clasă, studiile ne arată un fapt îngrijorător. 

Profesorii și specialiștii în educație vorbesc despre lipsa orelor de informatică din școli, de la clase mici, dar și despre pregătirea profesorilor care nu știu să folosească internetul.

Violeta Dascălu, director: „Am constatat noi că trebuie să învățăm copiii să folosească adresa de mail, cum să posteze lecții sau teme. Nu știu să trimită un mail, nu știu să atașeze documente. Sunt lucruri de bază, pe care copiii nu le cunosc. Nu știu să o folosească, pentru că nu au fost învățați, nu a avut cine să-i învețe, nici părinții și nici școala.''

Violeta Dascălu este directorul unei școli din Capitală, cu peste 700 de copii. În martie avea zeci de elevi fără telefoane ori tablete, însă a reușit pe cont propriu să atragă donații, iar pe profesori i-a trimis la ore de formare.

Reporter: „În școala dumneavoastră mai e vreun copil care din toamnă să nu aibă acces la tabletă?”

Violeta Dascălu: „Nu, nu mai avem niciunul. Acum căutăm copiii care au doar telefon, să le dăm tablete și calculatoare.”

Grav este că nici până astăzi Ministerul Educației nu știe exact câți elevi la nivel național nu au acces la tehnologie.

Monica Anisie, ministru al Educației: „Există în cadrul ministerului un departament care se ocupă să facă o astfel de centralizare a datelor, tocmai pentru a realiza măsuri de intervenție în acele comunități unde a nu a existat posibilitatea de a se desfășura lecții online.”

Până în toamnă 250.000 de tablete ar urma să ajungă la elevii din toată țara. Până atunci însă sunt alți 260.000 de profesori care ar avea nevoie de instruire pentru a preda digital. Dintre aceștia, doar 18.000 au fost pregătiți prin programul național CRED.

În contrast, în Croaţia ponderea tinerilor care au competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază este de 97%, în Estonia, Lituania şi Olanda este de 93% iar în Grecia de 92%.

Competenţele digitale sunt necesare pentru a putea urma cursuri online, o situaţie care a devenit evidentă în ultimele luni când mulţi tineri nu au putut merge la şcoli, universităţi sau alte instituţii de pregătire din cauza măsurilor de izolare asociate cu pandemia de COVID-19.

Adunarea Generală a ONU din noiembrie 2014 a decis ca la 15 iulie să fie marcată Ziua mondiala a competenţelor tinerilor. În prezent, în lume sunt 1,2 miliarde de tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani, însemnând 16 procente din populaţia globală.

Școlile închise din cauza pandemiei au dus la mutarea cursurilor online, iar anul școlar 2020-2021 se va baza în mare parte pe acest nou sistem de învățământ.

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Cel mai cunoscut japonez din SUA le-a rupt inima fanelor
Cel mai cunoscut japonez din SUA le-a rupt inima fanelor
Citește și...
Educația în aer liber, tot mai practicată de școli și grădinițe din străinătate
Educația în aer liber, tot mai practicată de școli și grădinițe din străinătate

Educația în aer liber pare metoda pe care mizează tot mai multe școli sau grădinițe. Un exemplu vine din Italia.

Evaluarea Națională: Cum a fost posibil ca un elev cu 10 pe linie să nu intre la liceu
Evaluarea Națională: Cum a fost posibil ca un elev cu 10 pe linie să nu intre la liceu

Pentru mii de elevi care au dat Evaluarea Națională în condiții excepționale iată că și admiterea la liceu a fost greu de gestionat. Anul acesta, nu am avut practic corijenți. Iar mediile au fost cu aproape un punct mai mari față de cele din 2019.

Planul de măsuri pentru noul an școlar. Cum ar putea arăta ”şcoala în condiţii dificile”
Planul de măsuri pentru noul an școlar. Cum ar putea arăta ”şcoala în condiţii dificile”

Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că autorităţile doresc ca în luna septembrie şcoala să înceapă în condiţii normale, faţă în faţă, dar că sunt pregătite şi măsuri pentru ”şcoală în condiţii dificile”.

Recomandări
Mircea Geoană: Ameninţarea nucleară a lui Putin este o încercare de intimidare psihologică, mai degrabă decât un plan real
Mircea Geoană: Ameninţarea nucleară a lui Putin este o încercare de intimidare psihologică, mai degrabă decât un plan real

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană califică drept ” o încercare de intimidare psihologică” ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin referitoare la utilizarea armelor nucleare.

 

Schimbări pentru asigurările RCA. Polița se va putea suspenda pentru o perioadă. Amenzi pentru cei care circulă fără ea
Schimbări pentru asigurările RCA. Polița se va putea suspenda pentru o perioadă. Amenzi pentru cei care circulă fără ea

Se anunță noi reguli pentru asigurările obligatorii RCA. În această perioadă, în Parlament, se dezbat mai multe măsuri. Unele dintre ele ar putea duce și la ieftinirea polițelor, în special pentru șoferii care au un comportament adecvat în trafic.

Cine este Cristian Plută, veriga umană dintr-un lanț complicat al corupției, care făcea bani grei pe seama spitalelor
Cine este Cristian Plută, veriga umană dintr-un lanț complicat al corupției, care făcea bani grei pe seama spitalelor

Corupție cronică, PARTEA II-a. Spitalul Cantacuzino a avut proiect pentru ridicarea unei noi clădiri la standarde actuale. Nu s-a întâmplat, pentru că angajații din ASSMB, Administrația Spitalelor București, nu și-au dat interesul.