Hackerii pro-ruși au lansat noi atacuri cibernetice împotriva României și au blocat temporar site-urile mai multor aeroporturi.

Problema a fost remediată în mai puţin de o oră însă atacurile ar putea continua sub forma unor mesaje false. Vizaţi ar putea fi angajaţii unor companii private ori ai instituţiilor de stat atacate deja.

13 aeroporturi s-au trezit cu site-urile blocate de hackeri. Printre altele, au fost vizate cel mai mare aeroport din țară, Henri Coandă din Otopeni, dar și cele din Iași, Craiova, Cluj ori Suceava. Printr-un mesaj în limba română, hackerii au cerut ca armele care merg către Ucraina să nu mai tranziteze țara noastră.

Specialiştii de la Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică au transmis că a fost vorba tot de un atac de tip DDOS, care a blocat accesul utilizatorilor. Pe site-ul dnsc.ro a fost postat un ghid care învaţă firmele cum să se protejeze de eventuale atacuri cibernetice.

Mihai Rotariu, Manager de Comunicare Dnsc.Ro: "Folosiţi o soluţie de securitate instalată pe dispozitiv, efectuaţi un back-up regulat al datelor esenţiale, o copie de siguranţă pe care să nu o ţinem conectată la sursa efectivă şi folosiţi desigur parole unice, complexe şi acolo unde este posibil aplicaţi autentificarea în doi paşi".

Şi site-ul Rompetrol a fost blocat de aceeaşi grupare. Zilele trecute, au fost blocate și site-ul Guvernului, al MAPN, site-ul Poliţiei Române sau al CFR Călători.

Seria de atacuri a început vineri, când şase site-uri, majoritatea aparţinând instituţiilor publice, au fost blocate. Atacurile au continuat şi în weekend când gruparea de hackeri a publicat o listă de aproape 300 de instituţii şi firme vizate de atacuri. Până acum, cel puţin 30 de site-uri au picat.

Fiţi atenţi şi la link-urile pe care le accesaţi şi nu oferiţi nimănui date personale cerute pe internet. Specialiştii avertizează că în perioada următoare e posibil să ne confruntăm şi cu atacuri de tip phishing. Vizaţi ar putea fi angajaţii marilor companii private sau ai instituţiilor de stat. Aceştia ar putea primi mesaje, trimise aparent de superiori ori colegi. Este însă doar o metodă prin care atacatorii încearcă să pătrundă în reţeaua companiei.