Reciclarea electronicelor și electrocasnicelor nu funcționează în România. S-au făcut pași timizi
Un subiect sensibil și care ne afectează vieților tuturor. Reciclarea. Deșeurile Electrice și Electronice trebuie predate centrelor specializate ori asociațiilor care se ocupă cu strângerea lor.
Aruncate la gunoi, ele sunt un pericol pentru natură. Reciclarea și recuperarea materiilor prime este o întreagă industrie, de care România nu știe să profite.
Electronicele și electrocasnicele nu trebuie să ajungă la gunoi dacă nu le mai folosim. Acestea trebuie predate centrelor specializare sau asociațiilor care le colectează, apoi le aduc în puncte de procesare capabile să recupereze. Din păcate, o recunoaște chiar Ministrul Mediului, stăm foarte prost la acest capitol. Nu știm să valorificăm aceste bunuri care nu mai pot fi folosite. E un trend pe care și noi trebuie să-l respectăm, economie circulară. De exemplu, produsele funcționale, dar pe care nu mai vrem să le folosim, le putem da o nouă viață în mâinile altor proprietari.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Deșeurile electrice sunt deșeurile cu cea mai mare rată de creștere din Europa. Apar tot mai multe electronice și electrocasnice noi, le înlocuim tot mai des pentru că se demodează, sau pentru că se strică mai repede decât era planificat. Goana noastră după ce este mai nou și mai performant rănește planeta pentru totdeauna.
De-asta e foarte important ca tot ce nu mai folosim, să predăm în mâinile celor responsabili - ei pot avea grijă ca ceea ce nu folosim să treacă în stadiul următor de viață. Iar țara noastră nu înțelege asta.
Tanczos Barna - Ministrul Mediului: „Suntem foarte departe, din păcate. Problemele pleacă în primul rând de la mentalitatea fiecărui cetățean, care nu a înțeles că deșeurile sunt o resursă.”
Cristian Pocol - Președintele Asociației Respo DEEE: „Legislația în vigoare le dă niște obligații autorităților publice locale, să creeze niște centre de colectare în localităţi, în funcție de numărul de locuitori, obligații pe care nu le-au îndeplinit, mulți dintre ei.”
Un aparat poate conține 1.000 de substanțe
Așa ajung, din păcate, tone de deșeuri electrice pe câmp sau direct la groapa de gunoi. Un aparat poate să conțină până la 1000 de substanțe. Unele dintre aceste substanțe pot fi cadmiu, plumb, mercur.
Se vorbește tot mai mult despre economia circulară - sistem încurajat inclusiv de Parlamentul European. Doar în această regiune producem 2,5 miliarde de tone de deșeuri.
Pe scurt, economia circulară e un model de producție și consum care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor cât mai mult timp posibil. Acest sistem reduce la minimum cantitatea de deșeuri. Iar un produs vechi, poate să dea din nou materie primă pentru ceva nou.
În acest context, dacă România nu reușește să-și construiască un ecosistem sustenabil, pierde și o oportunitate financiară uriașă. Așadar, trebuie să rezolvăm două lucruri: educația populației și infrastructură.
Tanczos Barna: „Sunt în desfășurare activitățile din săptămânile verzi”
Reporter: - E prea puțin o dată sau de două ori pe an.
Tanczos Barna: „E mai bine decât deloc. Cel puțin o săptămână pe an, copiii învață despre problemele și provocările din mediu, gestionarea corectă a deșeurilor, învață ce înseamnă biodiversitate și protejarea speciilor, habitatelor.”
De educarea părinților se ocupă tot copiii, care duc acasă ce prind pe la școală. Nu-și dau seama acum, dar e o investiție pe care ei o fac pentru viitorul lor. Pe scurt, ce nu mai folosim - trebuie dus în centre specializare care le pot dezmembra și valorifica din nou, în materie primă. Cei care locuiesc în orașele mari pot căuta pe google ridicare gratuită electrocasnice vechi și ajungeți la asociații care pot face asta.
România ar fi trebuit să aibă, încă de acum cinci ani - centre unde oamenii pot lăsa gratuit electronicele și electrocasnicele vechi, dar și deșeuri textile sau piese de mobilier. Din păcate, nici acum nu avem.
Tanczos Barna: „Am creat un program naţional prin PNRR și finanțăm 600 de centre de aport voluntar, unde aceste deșeuri electrocasnice, textile, construcții pot fi aduse voluntar”
Reporter: Același lucru cu acele centre care trebuiau să fie deschise în fiecare localitate?
Tanczos Barna: „Da. Este vorba de acele centre care trebuiau să fie gata acum 10 ani”
Reporter: Cam când ar trebui să fie funcționale?
Tanczos Barna: „Acest program este în fază de contractare, contractele sunt semnate cu primăriile. Încep achizițiile publice anul acesta, anul viitor ele pot fi funcționale. Nu sunt lucruri complicate, e o platformă betonată cu infrastructură minimă.”
Alte două părți importante din economia circulară sunt repararea și reutilizarea. Iar pentru unii e un business. Această companie din Bihor recondiționează laptopuri, computere ori servere pe care apoi le vinde. Refurbished înseamnă un produs adus cât mai aproape la starea de nou.
Radu Moți - Server Config: „Un echipament refurbished are costuri semnificativ reduse față de un produs nou, adică discutăm de 30-40% din valoarea unui echipament nou într-o configurație similară, dar de generație actuală. Pe lângă asta, cel puțin în cazul nostru, particular există o problemă de disponibilitate.”
Sunt mii de produse care pot fi refolosite și mii de clienți care nu trebuie să plătească un preț întreg pentru performanță. Și e valabil și pentru telefoane mobile. S-a creat o piață nouă de zeci de milioane de euro. În cazul acestei companii, clientul trimite telefonul, primește banii ceruți dacă totul e ok - telefonul este reparat, curățat și vândut în stare bună cu tot cu garanție.
Cu alte cuvinte, aceste electronice primesc o nouă viață.
Alin Luca: „Cred că se schimbă foarte mult percepția, oamenii au început să înțeleagă că astfel de produse sunt atent testate, mai ales cele pe care le comercializăm noi. Sunt atent testate, sunt reverificate, sunt reparate de specialiști care au parte de training înainte să pună mâna pe șurubelniță. În fiecare zi sunt pregătite, în medie, peste 600 testate sau reparate, recondiționate și puse la vânzare.”
Tot în această discuție merită menționat și Right To Repair - dreptul utilizatorilor de a-și repara produsele. Iar asta îi va forța pe producători să facă gadgeturi mai simple - ba chiar Comisia Europeană a vorbit despre aparatura care se strică mai devreme decât era planificat.