Impactul tehnologiei a început să-și pună amprenta și în agricultură. Cum ar putea fermierii să cultive terenurile în viitor
Oamenii fac agricultură de zeci de mii de ani și parcă abia acum vedem impactul tehnologiei în această industrie.
Tractoare care merg singure, mașini care ucid buruienile cu laser sau grădini verticale pe care plantele cresc singure, fără prea multă intervenție umană. Așa, randamentul crește considerabil, iar pe 100 de metri pătrați faci agricultură cât pentru jumătate de hectar.
Ciorba viitorului se face doar cu verdețuri atent crescute la lumina caldă și blândă a lămpilor LED de ultimă generație și va avea un gust mai bun. Hala, deși nu e mai mare decât un supermarket, poate să crească plante non-stop, chiar și când afară e frig, să zicem -20 de grade sau cald, la peste 40 de grade.
Senzorii au grijă ca plantele să crească frumos. Și se vede. Nu există vreo plantă mai mică sau mai mare, toate sunt la fel, parcă sunt luate cu copy-paste.
Cristian Tudor: „Noi suntem în permanență la randament 100%. Încercăm să maximizăm recolta, mărind numele de culturi. În cazul unor specii, avem 52 de cicluri de producție de an, în cazul unora avem 20 de cicluri. Important e să avem acest randament de 2 ori sau 3 ori mai mare decât metrul pătrat de agricultură tradițională”.
Așa arată agricultura viitorului sau o parte din ea, căci nu toate plantele încap, deocamdată, în astfel de hale, dar nu există pesticide sau insecticide. Nimic nu e lăsat la noroc. Dacă plantele ar avea un rai, așa ar arăta.
Marian Andrei: „Aici avem Mizuna, pak choi, mentă, coriandru. Plantele acestea primesc atenție 12 luni pe an. Au și ciclu de lumină și întuneric, adică zi și noapte dacă este nevoie. În permanență este controlată umiditatea atât din sol cât și din aer, primesc mereu aer foarte curat și nu au nevoie de nutrienți sau îngrășământ ca să crească atât de repede”.
Așadar, hala are 128 de metri pătrați, dar pentru că plantele sunt expuse ca într-o librărie, proprietarii au la dispoziție 1.300 metri pătrați, echivalentul unui hectar de plantat afară, dacă vremea ar fi perfectă tot anul, ceea ce știm că nu se întâmplă.
Cristian Tudor: „În partea dreaptă avem lumină albă care este cu spectru full de iluminare, cum e afară, din care planta își trage doar radiația de care are nevoie, în comparație cu cele din stânga unde avem noi deja alese radiațiile de care au nevoie. Facem asta ca să ajutăm anumite categorii de plante pe mai multe paliere. Radiația roșie ajută la partea de fermitate a plantei, albastră ajută în mod vegetativ și rădăcina”.
Know-how-ul vine după multe încercări și nereușite. Acest start-up a plecat de pe băncile Universității Politehnice din București. Următorul pas al proiectului înseamnă o investiție de câteva milioane într-o hală din Ploiești. Aproape în totalitate autonomă. Tăvile cu semințele sunt introduse în raft pe partea stângă, iar când vor ajunge în capătul celălalt, vor fi gata de colectat și ambalat.
Cristian Tudor: „Acolo de la semănat până la recoltat, acolo plantele se mișcă de la fiecare punct important al procesului până la planta matură, interacțiunea umană este zero și dispare riscul de a aduce boli și dăunători specifici care cumva nu ne mai lasă să plantăm, inclusiv încălzirea globală, la noi ne dă încă un punct în siguranță și predictibilitate. Agricultura verticală oferă cel mai mult predictibilitate”.
De altfel, randamentul rămâne cel mai important în agricultură, iar tehnologia de ultimă oră poate ajuta la creșterea performanței și reducerea costurilor. De exemplu, dronele. Populare nu doar la nunți, sunt folosite mult pentru erbicidare.
DJI Agras poate să stropească în jur de 16 hectare pe oră. O face automat, fără intervenție umană. Folosește GPS pentru poziționare precisă, iar operatorul trebuie doar să marcheze zona. Dispare și o bună parte din poluare, pe teren nu mai trebuie folosit un tractor cu utilaj special, ci doar o dronă care se încarcă de la priză.
Și tractoarele autonome sunt folosite deja cu succes prin afară. Ele pot face totul, de la sădire, până la recoltare. Diferența față de un om e că totul se face mult mai precis. Dispar erorile umane și totul se face mai rapid. De altfel, rezolvă și o altă problemă în agricultură, lipsa de personal. Cei mai mari producători de utilaje agricole au deja în ofertă tractoare autonome. Și pe lângă se dezvoltă un ecosistem cu mii de start-up-uri care încearcă să aducă agricultura în secolul XXI.
Un utilaj construit de Carbon Robotics recunoaște buruienile nocive și le distruge apoi cu laserul, ca-n Star Wars.
