Imaginile care ar putea demonstra existența vieții pe Marte. Explicația cercetătorilor
Structuri observate de roverul Curiosity pe planeta Marte ar putea reprezenta urme fosilizate de viață, potrivit unui studiu realizat de patru cercetători, dintre care trei italieni, și publicat în revista Geosciences, scrie site-ul focus.it.
Studiul publicat în revista Geosciences a fost realizat de Andrea Baucon și Roberto Cabell, de la Universitatea din Genova, Carlos Neto de Carvalho, de la Universitatea din Lisabona, și Fabrizio Felletti, de la Universitatea din Milano.
Potrivit sursei citate, cei patru oameni de știință au studiat mai multe structuri sub formă de bastonașe, surprinse de roverul Curiosity în Vera Rubin Ridge, o regiune muntoasă de pe Planeta Roşie, care a fost casa robotului pentru mai bine de un an.
Curiosity a explorat Vera Rubin Ridge din septembrie 2017 până în ianuarie 2019, când s-a îndreptat către o ''zonă argiloasă'' de pe Mount Sharp.
Cercetătorii italieni au analizat cele 11 structuri, cu dimensiuni milimetrice, ajungând la concluzia că ar putea reprezenta urme fosilizate de viață.
"Noi imagini realizate de roverul Curiosity prezintă structuri milimetrice, alungite, asemănătoare cu niște bastonașe, în Vera Rubin Ridge, în craterul Gale, al căror mediu de depozitare a fost recunoscut anterior ca fiind locuibil. Morfologia, dimensiunea și topologia structurilor sunt încă necunoscute, iar biogenicitatea lor rămâne netestată. În cadrul acestui studiu, oferim prima descriere cantitativă a structurilor Vera Rubin Ridge, arătând că icnofosilele, adică urmele lăsate de ființele care se mișcă pe un substrat, sunt cea mai apropiată analogie din punct de vedere morfologic. Analogia morfologică nu implică neapărat biogenitate, dar, având în vedere că niciuna dintre observațiile disponibile nu neagă ipoteza icnofosilelor, Vera Rubin Ridge și caracteristicile sale sedimentare sunt recunoscute aici ca o țintă privilegiată pentru cercetarea astrobiologică", se arată în studiul citat.
Autorii studiului nu neagă posibilitatea ca aceste bastonașe să fi fost rezultatul eroziunii provocate de apă sau vânt sau că ar putea fi cristale care s-au format în momentul în care apa s-a evaporat.
Însă, potrivit sursei citate, cercetătorul Andrea Baucon își apără teoria privind morfologia de natură biologică a acestor structuri: "Munca noastră a început prin studierea unghiurilor dintre bastonașe. O lucrare care a necesitat utilizarea algoritmilor care, pornind de la tipul de lentile folosite de rover, ne-a permis să reconstruim cu exactitate formele și dimensiunile observate. În acest moment, am putut exclude ipoteza că dispoziția lor a fost cauzată de procese de sedimentare normale. Dimpotrivă, structurile sunt perfect compatibile cu ipoteza de origină biologică. Acestea amintesc, de exemplu, de tunelurile săpate de viermi în pământ, care nu se intersectează între ele, precum și de „adăposturile de fosile” care pe Pământ erau produse de celule microscopice amoeboide adunate în mase mai mari, așa-numitele ciuperci mucilaginoase".
Cei patru cercetători se tem totuși să tragă concluzii ferme. Ei recunosc că nu au nicio dovadă absolută, chiar dacă rămân convinși de interpretarea lor, scrie focus.it.
Oamenii de știință au ajuns deja la concluzia că, în urmă cu trei miliarde de ani, craterul Gale de pe Planeta Marte era acoperit de apă, care ar fi putut conține formă de viață.
Curiosity a amartizat în vecinătatea Mount Sharp din Gale Crater în august 2012 şi a ajuns la baza muntelui în 2014. De atunci a traversat zone cu condiţii diferite, unde şi-au lăsat amprenta atât apa cât şi vântul. Roverul NASA caută condiții care să fi favorizat viața microbiană pe Marte.
NASA
NASA
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
