Hackerii au făcut “afaceri” de 19 miliarde de dolari, în 2022. Folosesc chiar și platformele de dating pentru a ataca

×
Publicitate

Hackerii au încasat 19 miliarde de dolari, la nivel mondial, în 2022, folosindu-se inclusiv de conturi false pe platformele de dating, pentru a profita de neatenția angajaților companiilor.

George Prichici este expert în securitate cibernetică și vicepreședinte al OPSWAT, companie globală de cybersecurity axată pe protecția infrastructurii IT critice. OPSWAT nu vinde software pentru consumatori obișnuiți, ci pentru companii mari, agenții guvernamentale, ori producători de bunuri de larg consum.

George Prichici - Vicepreședinte de Produs – OPSWAT: ”Hackerii s-au axat foarte mult pe perioada pandemiei pe ransomware. A crescut mult, ca „industrie”. Dacă pe partea de phishing pentru utilizatori obișnuiți au făcut 5 miliarde de dolari, cu ransomware au făcut peste 14 miliarde de dolari, doar anul trecut.”

Ransomware este un tip de software care conține un virus ce blochează computerul pe care îl infectează. Pentru deblocare, hackerii cer o răscumpărare (ransom).

Unul dintre cele mai cunoscute atacuri de acest gen a fost cel de la compania americană Colonial Pipeline, unde virusul a infectat un computer din rețeaua logistică și a blocat furnizarea de combustibili către 12.000 de benzinării, timp de șase zile.

Pentru instalarea unui ransomware, hackerii au nevoie de acces în rețea. Pentru asta, se folosesc de angajații neatenți, prin ceea ce se numește social engineering: caută angajații unei companii pe rețelele de socializare, și chiar și în aplicațiile de dating. Sunt abordați apoi prin mesaje, fotografii sau e-mail-uri care pot conține fișiere malițioase.

Hackerii știu ce trebuie să facă pentru fiecare atac, nu folosesc o singură unealtă, și nu se rezumă doar la computere, ci inclusiv la aparatura implicată în producție ori logistică.

George Prichici: “Există o diferență foarte mare între a proteja sistemele IT - calculatoare, telefoane, e-mail-uri - versus a proteja mașinării care controlează alte sisteme. Avem exemplul cu centrala nucleară din 2010. Practic, acel atac a schimbat viteza de centrifugare, până la arderea materialelor.” (n.r. Este vorba de virusul Stuxnet, care a compromis programul nuclear iranian, în 2010)

Foarte multe atacuri despre care citim în presă sunt rudimentare. Hackerii folosesc servicii Ransomware as a Service – “abonamente” prin care li se pun la dispoziție viruși informatici, pe care îi folosesc pentru a ataca. Acest procedeu e, însă, o joacă de copil. Cele mai sofisticate atacuri sunt foarte bine concentrate, și vizează pe mai multe nivele o anumită companie, pentru a profita de vulnerabilitățile sistemelor sale.

George Prichici: ”Sunt diferite organizații private, să le numim, care merg atacă într-un mod mai simplu. Atacurile mult mai avansate care caută vulnerabilități de tip ZeroDay (nedescoperite încă). Acelea sunt, de obicei, susținute de anumite guverne. Sunt agenții de inteligence, poate, ale anumitor state, care încearcă să întârzie sau să blocheze anumite dezvoltări în anumite industrii sau să blocheze anumite tranzacții.”

George Prichici atrage atenția că, în ultimii ani, accentul în siguranța cibernetică nu se mai pune pe probabilitatea ca atacurile să aibă loc, ci pe momentul în care acestea vor veni, precum și pe felul în care pot fi limitate consecințele acestora.

Cea mai bună metodă de prevenție rămâne vigilența. Pregătirea angajaților pentru a preîntâmpina un atac este la fel de importantă ca investiția în sistemele de cybersecurity în sine.

Articol recomandat de sport.ro
„Țineți minte acest nume!” Puștoaica de doar 15 ani din România care i-a impresionat pe cei de la European Athletics
„Țineți minte acest nume!” Puștoaica de doar 15 ani din România care i-a impresionat pe cei de la European Athletics
Citește și...
Suntem în plină ”pandemie” a posterelor făcute de inteligența artificială: ”Toate par a fi făcute cu aceeași mână”

Dacă aveți impresia că toate posterele din ultima vreme seamănă între ele, să știți că nu vi se pare. Inteligența artificială începe să lase aceeași amprentă vizuală peste tot.

Cum funcționează sistemele de monitorizare a șoferului, care devin obligatorii. Nu stochează imaginile

Începând de luna aceasta, toate mașinile care se vând în Uniunea Europeană trebuie să aibă un sistem dedicat pentru monitorizarea șoferului.

Categoria de vârstă care preferă inteligența artificială în România. Nu sunt doar tinerii

Un nou studiu arată că 8 din 10 români folosesc deja inteligența artificială, dar mai degrabă în scop personal, decât la serviciu.

Recomandări
Scad facturile la energie pentru români. Ministrul Energiei: ”Costurile se vor reduce în perioada următoare”

Ministrul interimar al Energiei, premierul Ilie Bolojan, a semnat ordinele pentru instalarea contoarelor inteligente şi dezvoltarea capacităţilor de stocare. Cele două forme de sprijin urmăresc reducerea facturilor la energie pentru consumatori.

Nadia Comăneci, la 50 de ani de la primul 10: „Nu m-a schimbat ca om, dar mi-a arătat că pot face chiar mai mult”. FOTO

Fosta mare gimnastă Nadia Comăneci a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES la 50 de ani de la primul 10 din istorie, că nota maximă obținută la Jocurile Olimpice de la Montreal nu i-a schimbat viața, ci i-a arătat că își poate depăși limitele.

”Monstru” descoperit în Dunăre, la Galați. Cel mai mic debit din ultimii 30 de ani, probabil din cauza țărilor din amonte

Cu Dunărea la cel mai mic debit din ultimii 30 de ani, în Galați se caută soluții pentru situația în care nu vom mai putea să luăm apă din fluviu pentru populație.