Obligațiile pe care le au companiile din România atunci când sunt atacate de hackeri. Au la dispoziție mai puțin de 48 de ore
Companiile din România care vor fi atacate de hackeri trebuie să anunţe incidentele în mai puţin de 48 de ore.
O lege adoptată de Parlament pe repede înainte îi obligă pe şefii tuturor firmelor, de stat sau private, să semnaleze incidentele de securitate la o instituţie coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi de Serviciul Român de Informaţii.
Documentul modifică şi legea siguranţei naţionale şi introduce în categoria ameninţărilor campaniile de propagandă sau dezinformare.
Parlamentarii au discutat şi adoptat în termen record o lege a securităţii cibernetice prin care se înfiinţează o entitate a statului condusă de consilieriul pe securitate al preşedintelui ţării, al premierului şi reprezentanţi ai instituţiilor de forţă ale statului - SRI, STS, SIE sau MApN. Aceştia vor fi implicaţi în securitatea informatică a ţării și vor acorda atenție specială atacurilor hackerilor.
Nicoleta Paulic, senator PNL: "Ameninţările de securitate au crescut masiv în ultimii ani."
Textul a născut multe controverse. De exemplu, indiferent de numărul de angajaţi, firmele vor fi obligate să raporteze atacurile cibernetice în cel mult 48 de ore de la constatare. Amenzile pentru companiile care nu raportează ce le-au fost compromise bazele de date pot merge până la 3% din cifra de afaceri.
scoate burtiera!!
Cătălin Teniţă, deputat USR: "Ce se întâmplă acolo în legea asta este că interesele şi necesităţile legitime ale sectorului privat sunt încălcate. Orice firmişoară mică de 2-3 angajaţi e posibil să scoasă în faliment de prevederile acestei legi".
Sterică Fudulea, secretarul general în Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România: "Spune că cele mai multe firme nu au specialisti în IT și nu știu să identifice atacul."
Textul adoptat de parlamentari modifică legea stării de urgenţă. De acum vor fi considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale atacurile cibernetice, ameninţările de tip hibrid şi campaniile de propagandă sau dezinformare.
Claudiu Târziu, senator AUR: "Termenii sunt vagi. Aici poate intra orice, orice mesaj care nu convine autorităţilor statului."
Parlamentarii opoziţiei au reclamat că textul încurajează delaţiunea şi încalcă drepturile omului. Acestea au fost şi argumentele pentru care au atacat documentul la curtea constituţională.
