Guvernul Niculescu trebuie să găsească bani pentru promisiunile făcute, să reducă deficitul bugetar și să suporte costul dobânzilor la împrumuturile statului. În aceste condiții, o reducere a TVA nu este posibilă în următorii ani, consideră analistul economic CFA România Dragoș Cabat.
Invitat la emisiunea iBani, moderată de Ștefana Todică, acesta a avertizat că România se împrumută deja la costuri comparabile cu cele ale unei țări din categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. O retrogradare efectivă ar înrăutăți însă situația.
În evaluarea analistului, nevoia de venituri la buget nu lasă loc pentru o reducere a TVA în viitorul apropiat.
Dragoș Cabat, analist economic CFA România: „Nici în 2027 și probabil nici în 2028 și poate nici în 2029 nu poate scădea TVA-ul, pentru că nu sunt bani. (…) Și taxele nu pot scădea. Că unele vor mai crește, da, dacă mai apar astfel de cheltuieli bugetare suplimentare, ele vor trebui să aibă o contrapondere în venituri și atunci ar putea crește unele taxe”.
România se împrumută deja ca și cum ar fi în categoria „junk”
Presiunea asupra bugetului este amplificată de costul finanțării deficitului. Dragoș Cabat spune că dobânzile la care România obține bani sunt deja mai mari decât ar sugera calificativul său de țară.
Dragoș Cabat, analist economic CFA România: „Trebuie precizat aici că e foarte important: noi ne împrumutăm mult mai scump decât o spune ratingul României. Ne împrumutăm ca și cum am fi deja în junk, deci categoria nerecomandată pentru investiții, și, în cazul în care nu vom reduce deficitul bugetar, ne vom împrumuta și la fel de scump și din ce în ce mai greu”.
Potrivit analistului, aproximativ 10% din cheltuielile bugetare merg pe dobânzi, ceea ce limitează resursele disponibile pentru alte cheltuieli.
Dragoș Cabat, analist economic CFA România: „Undeva la 10% din cheltuielile bugetare se duc pe cheltuielile cu dobânzile. Or, în momentul în care cheltuiești atât de mulți bani cu dobânzile, la un moment dat n-o să mai ai suficienți bani pentru investiții, pentru educație, spitale, inclusiv pensii, salarii și toate celelalte propuneri pe care le fac politicienii”.
O retrogradare ar aduce dobânzi mai mari și ar restrânge accesul la finanțare
Faptul că România suportă deja costuri de împrumut comparabile, în evaluarea analistului, cu cele din categoria „junk” nu înseamnă că o retrogradare ar trece fără consecințe.
Dragoș Cabat, analist economic CFA România: „În momentul în care îți scade categoria de rating și dobânda la care te poți împrumuta crește și ea și uneori nu crește liniar și crește exponențial. Iar mai mult decât atât, în momentul în care nu ai mai fi în categoria investițională, există anumite categorii de investitori care nu mai au dreptul, prin documentele lor după care funcționează, ei nu au dreptul să finanțeze țări sau companii, entități, în general, care au rating non-investment grade, iar România este la limită acolo”.
De aceea, analistul avertizează că abaterea de la reducerea deficitului ar putea avea consecințe asupra ratingului de țară și, implicit, asupra finanțării.
„Orice derapaj ne poate duce foarte rapid către o reevaluare din partea agențiilor de rating, reevaluare în sens negativ”, a mai spus Dragoș Cabat.
