Economia europeană ar putea crește cu până la 0,7% pe an, până în 2030, datorită GenAI. Schimbarea așteptată în România
Presiunea pentru reinventarea afacerilor datorată tehnologiei, schimbărilor climatice şi altor câteva megatendinţe se va intensifica în următorii ani.
Inteligenţa artificială generativă (GenAI) este catalizatorul care va impulsiona eficienţa, inovarea şi schimbările transformaţionale, conform sondajului PwC CEO Survey 2024.
În România, jumătate dintre liderii de companii chestionaţi cred că GenAI va schimba profund modul în care companiile îşi desfăşoară activitatea şi va intensifica concurenţa, chiar dacă adoptarea noilor tehnologii este mai lentă decât în alte ţări.
În acest context, GenAI poate contribui la creşterea economiilor multor ţări, după cum arată o analiză recentă a strategy&, departamentul de strategie al reţelei globale PwC.
Potrivit acesteia, utilizarea GenAI are potenţialul de a genera o creştere economică suplimentară anuală între 0,4% şi 0,7% în Europa, până în 2030. Într-o perioadă în care avansul produsului intern brut european este estimat la 1,4%, aportul pe care l-ar aduce GenAI nu este deloc de neglijat, se menţionează într-un comunicat al PwC.
"Desigur estimările sunt condiţionate de anumite schimbări, iar analiza menţionată realizează două scenarii de implementare a GenAI pentru a măsura posibilul impact asupra creşterii economice. Într-un scenariu optimist, un număr mare de companii sunt receptive la inovarea GenAI şi dezvoltă o strategie în acest sens, sunt dispuse să facă investiţiile necesare (care pot genera un profit doar după un anumit timp) şi îşi asumă riscurile asociate, iar politicile publice şi reglementările sprijină în mare măsură implementarea în Europa. În aceste condiţii, s-ar atinge până la 90% din potenţialul de majorare a productivităţii totale datorată GenAI. ceea ce ar conduce la o creştere suplimentară a PIB-ului european de 0,7% pe an, respectiv de circa un trilion dolari până în 2030", susţine Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC Romania, citat în comunicat.
De asemenea, într-un scenariu moderat, în care companiile adoptă într-un număr limitat GenAI, iar până în 2030 nu se realizează mai mult de 40-50% din potenţialul de majorare a productivităţii, creşterea suplimentară ar fi de 0,4%. În acest scenariu, companiile vor fi afectate de lipsa de competenţe şi de finanţare, precum şi de lipsa clarităţii reglementărilor sau a unei politici publice proactive privind GenAI, relevă sursa citată.
Apariţia GenAI ca tehnologie accesibilă în toate sectoarele economiei poate să îmbunătăţească semnificativ capacităţile de inovare şi eficienţa companiilor de-a lungul întregului lanţ valoric. Prin urmare, va aduce câştiguri de productivitate chiar mai mari şi mai eficiente decât alte tehnologii disruptive din trecut. În plus, GenAI ar putea contribui la limitarea deficitului structural de forţă de muncă calificată din Europa, conferind în acelaşi timp avantaje competitive atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung companiilor care o adoptă cu succes şi rapid, se arată în documentul menţionat.
"Însă beneficiile potenţiale ale GenAI sunt distribuite inegal între sectoare. Chiar şi aşa, companiile pot maximiza avantajele printr-o evaluare atentă a cazurilor de utilizare internă, analizate prin prisma creşterii productivităţii", precizează specialistul PwC.
Analiza împarte sectoarele beneficiare în trei categorii din punct de vedere al impactului GenAI atât asupra veniturilor, cât şi asupra performanţei finale. Astfel, sectoare cu impact ridicat sunt: tehnologie şi software, divertisment şi media, farmaceutic şi ştiinţe medicale, servicii financiare, servicii profesionale şi telecomunicaţii; industrii aspirante, care pot obţine noi eficienţe din aplicaţiile GenAI dezvoltate în mare parte în afara domeniului lor, cu impact asupra rezultatelor finale: bunuri de consum şi comerţ cu amănuntul, servicii suport, transport de pasageri, călătorii, ospitalitate, sănătate şi imobiliare; sectoare cu potenţial scăzut, în care munca fizică sau producţia domină lanţul valoric, iar automatizarea, completată parţial de GenAI, poate aduce o contribuţie, dar mai redusă la productivitate, dacă este pusă în aplicare în mod eficient: produse chimice, producţie de înaltă tehnologie, sectorul public (administraţie publică şi alte servicii, apărare şi educaţie), automobile, producţie industrială, construcţii, utilităţi publice, marfă şi transport, agricultură.
Potrivit analizei PwC, ţările ale căror economii se bazează pe industrii cu impact ridicat al GenAI vor avea mai mult de câştigat, bine poziţionate fiind acum Elveţia, Suedia, Belgia sau Marea Britanie. Ponderea companiilor cu impact şi potenţial ridicate în totalul economiei este, în medie, mai mare în SUA şi în Marea Britanie decât în restul statelor europene.
La nivel global, SUA este liderul în inovare în domeniul GenAI, cu un ecosistem inegalabil de furnizori mari de tehnologie, start-up-uri şi acces la finanţare. În acelaşi timp, companiile chineze adoptă şi tind să integreze rapid GenAI în produsele lor şi în aplicaţiile din viaţa de zi cu zi.
"Totuşi, cu o strategie bine definită şi investiţii adecvate, Europa poate valorifica această tehnologie emergentă pentru a obţine un avantaj competitiv şi pentru a genera creştere economică", se mai arată în analiza companiei de consultanţă.
