Luni se decide soarta Greciei: FALIMENT sau SALVARE. Premierul Tsipras a prezentat telefonic propunerile guvernului sau

Seful guvernului grec Alexis Tsipras le-a prezentat telefonic, duminica, propunerile Atenei ''in vederea unui acord reciproc avantajos'' presedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, cancelarului german Angela Merkel si presedintelui francez François Hollande, potrivit unui comunicat de presa al executivului elen, transmite AFP.

Conform sursei citate, acest acord ''ar trebui sa ofere o solutie definitiva, nu una provizorie'' la criza greaca, fara a se mentiona daca propunerile respective sunt unele noi, asa cum au anuntat ca doresc creditorii internationali (Comisia Europeana, FMI si Banca Centrala Europeana) inaintea summitului extraordinar al statelor din zona euro, prevazut pentru luni seara, la Bruxelles.

Franta si Italia doresc ''un acord cat mai rapid posibil'' cu privire la solutionarea crizei din Grecia, a afirmat, tot duminica, presedintele francez François Hollande, potrivit AFP. ''Pozitia comuna a Frantei si a Italiei este de a avea un acord si cu cat mai rapid, cu atat mai bine'', a declarat seful statul francez in timpul vizitei sale la Expozitia universala de la Milano, alaturi de premierul italian Matteo Renzi.

Ce se va intampla saptamana viitoare cu bancile din Grecia

Citește și

Grecia asteapta sa afle daca intra sau nu in faliment. Cum au compromis pensionarii negocierile cu FMI si Germania

De ce Rusia va pierde în războiul din Ucraina. Un expert chinez în geopolitică explică care sunt cei patru factori principali

Este important ca Banca Centrala Europeana sa acorde in continuare finantarea de urgenta pentru creditorii eleni, atat timp cat aceste institutii sunt solvabile, a afirmat duminica ministrul austriac de Finante, Hans Joerg Schelling, adaugand ca se asteapta ca bancile din Grecia sa se deschida saptamana viitoare fara probleme, transmite Reuters.

Joi, reuniunea ministrilor de Finante din zona euro dedicata Greciei s-a incheiat fara niciun rezultat. Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, l-a intrebat pe Benoit Coeure, membru al Consiliul guvernatorilor BCE, daca bancile elene vor reusi sa-si deschida vineri sucursalele. Coeure a raspuns: 'Maine, da. Luni, nu stiu'.

'Ma astept ca maine si in zilele urmatoare sa nu fie probleme', a afirmat Hans Joerg Schelling la postul austriac de televiziune ORF, adaugand ca nici o banca din Europa nu ar fi facut fata retragerilor masive de capital cu care s-au confruntat creditorii eleni in ultimele luni. 'De aceea cred ca este important sa mentinem aceste programe atat timp ca va fi posibil', a explicat oficialul austriac.

Bancile grecesti, salvate de europeni

"BCE nu va lasa bancile din Grecia sa intre in colaps. Ei stiu ca daca sistemul bancar elen se prabuseste, va exista un efect de domino", a afirmat oficialul elen la postul de televiziune Mega.

Vineri, Banca Centrala Europeana a majorat din nou plafonul liniei de finantare de urgenta (ELA) destinata creditorilor eleni, sustin surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul. Saptamana aceasta, BCE a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro iar saptamana trecuta, cu 2,3 miliarde de euro.

Conform agentiei elene ANA, BCE a majorat cu 3,3 miliarde de euro finantarea de urgenta pentru creditorii eleni, care pot accesa acum fonduri totale de 87,4 miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a mentinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel incat Banca Centrala a Greciei si BCE sa poata reactiona in caz de urgenta.

Oficialii BCE si-au exprimat ingrijorarea ca bancile elene vor putea luni sa-si deschida sucursalele, sustin sursele. Retragerile din depozitele bancilor elene au crescut pana la aproximativ doua miliarde de euro in ultimele trei zile, iar ritmul retragerilor zilnice s-a triplat dupa colapsul discutiilor cu creditorii. Cele doua miliarde de euro retrase din banci de deponentii greci incepand de luni si pana miercuri reprezinta aproximativ 1,5% din depozitele populatiei si companiilor in valoare de 133,6 miliarde de euro care se aflau la bancile grecesti la finele lunii aprilie.

Joi, reuniunea ministrilor de Finante din zona euro dedicata Greciei s-a incheiat fara niciun rezultat. Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, l-a intrebat pe Benoit Coeure, membru al Consiliul guvernatorilor BCE, daca bancile elene vor reusi sa-si deschida vineri sucursalele. Coeure a raspuns: "Maine, da. Luni, nu stiu".

Cele patru mari banci grecesti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank - sunt prezente si pe piata din Romania.

Atena ar dori sa renunte la ajutorul de la FMI

Continuarea asistentei financiare a Fondul Monetar International (FMI) pentru Grecia, alaturi de Uniunea Europeana (UE) si Banca Centrala Europeana (BCE), nu este de dorit, a estimat duminica ministru de stat in guvernul elen, Nikos Pappas, unul din responsabilii negocierilor cu creditorii Atenei, relateaza France Presse.

"Fac parte dintre cei care cred ca FMI nu ar trebui sa fie in Europa. Sper ca vom gasi o solutie fara participarea sa", a declarat acest apropiat al premierului Alexis Tsipras ziarului Ethnos.

El estimeaza ca Europa "nu are nevoie" de institutia de la Washington, care are o "agenda unilaterala si catusi de putin europeana" si ca ea "poate continua fara el /FMI/ si banii lui".

FMI a fost chemat in ajutorul Greciei la sfârsitul anului 2009 si s-a asociat institutiilor europene pentru a initia un plan de asistenta financiara acestei tari private de acces la pietele de imprumut din cauza enormei sale datorii publice.

Programul de ajutor, care a prevazut 240 de miliarde de euro imprumut in schimbul unei austeritati drastice si a reformelor, are scadenta la sfârsitul lunii iunie fata de UE si in martie 2016 fata de FMI. Diferente de abordare intre FMI si UE au fost scoase in evidenta cu regularitate.

Grecia si creditorii sai, care cauta de noua luni sa ajunga la un acord asupra livrarii unei transe de imprumut din acest program, adica 7,2 miliarde de euro, au inceput sa discute despre o prelungire pe mai multe luni a planului de asistenta europeana.

Pentru guvernul elen aceasta extindere ar trebui sa se faca sub forma unui plan de revenire economica si nu de austeritate si ar trebui combinata cu o reducere a datoriei.

"Acordul trebuie sa prezinte dispozitii si o durata astfel incât el sa refaca increderea. El nu poate fi de scurta durata si sa intretina incertitudinea", afirma Nikos Pappas.

El enumera cele trei axe ale acordului dorit de Grecia: schimbul a 27 miliarde de obligatiuni elene detinute de BCE din care o parte ajunge la scadenta in aceasta vara, via Mecanismul European de Stabilitate (MES, dispozitiv de gestionare a crizelor financiare din zona euro) cu scopul de a reanima finantele grecesti; restructurarea datoriei catre FMI; program de dezvoltare economica pentru perioada 2016-2021.

Pentru moment, propunerile Greciei asociate masurilor economiei bugetare au fost respinse de reprezentantii creditorilor care isi au propriile lor recomandari. Dar ultima oferta facuta Atenei de creditori "este inacceptabila pentru oricare partid politic grec", a estimat Pappas.

Alexis Tsipras si conducatorii celor 18 tari din zona euro urmeaza sa se intâlneasca luni intr-un summit extraordinar la Bruxelles pentru a incerca sa gaseasca un teren de intelegere asupra acestor probleme si sa evite intrarea in incapacitate de plata a Greciei la sfârsitul lunii iunie.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Zinedine Zidane revine! S-a înțeles cu noua sa echipă