„Cine a-mpușcat cursul?” Politicienii se atacă între ei și nu-și asumă nimic. Un economist „distruge” un fost șef la Finanțe

La scurt timp după ce BNR a anunțat cursul oficial, de 5,0278 lei pentru un euro, Nicușor Dan a declarat că declinul monedei naționale se datorează temerilor investitorilor cu privire la propulsarea lui George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale.

„Sunt primele efecte ale unui experiment nociv, reprezentat de Simion”, a spus Dan.

El a declarat că alegerile din 18 mai „nu sunt despre cine strigă mai tare”, ci „despre cine poate conduce România într-un moment de cumpănă”. România e deja zguduită de primele efecte ale unui experiment nociv, reprezentat de Simion: o gaură de 2 miliarde de euro în rezerva valutară într-o singură zi, panică pe bursă, semnale clare de retragere a încrederii investitorilor” şi un curs euro-leu care a depăşit marţi pragul de 5 lei, anunţat de BNR la ora 13.00 – spune cel cu care se va înfrunta Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai, Nicușor Dan.

La rândul lor, oficialii AUR au răspuns, prin vocea senatorului Petrișor Peiu, că „vina” nu este a victoriei lui George Simion din primul tur, ci a coaliției de guvernare: „Se încearcă manipularea opiniei publice în plină campanie prezidențială. Presa partizană lansează falsa idee că George Simion ar pune în pericol economia. Adevărul e altul: România e deja în prăbușire. Avem cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, dobânzi uriașe și o economie în colaps. Nu îi preocupă bunăstarea țării, ci menținerea privilegiilor și se tem de un președinte care nu le răspunde la ordine”, a declarat într-un mesaj video senatorul AUR.

Numele lui Peiu a fost vehiculat public, în repetate rânduri, de către George Simion drept propunerea AUR pentru funcția de premier (până recent când propunerea a devenit Călin Georgescu).

„Avem cea mai mare dobândă la care ne împrumutăm dintre toate statele europene. Se poate mai rău de atât? Se poate. Avem cel mai mare deficit de cont curent, cel mai mare deficit comercial dintre toate statele europene. Lăsați-I în continuare pe Nicușor Dan și pe liderii coaliției care sunt în spatele lui la butoane. Ei vor face ceea ce au făcut și până acum”, a continuat Peiu.

Realitatea noului curs de peste 5 lei „l-a trezit” și pe fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, Adrian Câciu care, ignorând realitățile economice foarte grave la care a și participat, de altfel, și el prin funcțiile deținute, a conchis că vinovatul este (și) actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, finalist pentru Palatul Cotroceni. „Un euro, 5,1 lei. Azi! Care ai vrut duș cu apă rece, extins la nivel național și l-ai dus pe matematician acolo (trimitere clară la Nicușor Dan, n.r.), vezi că începe să vină apa rece! Dacă tot nu v-a plăcut cum a fost, iar unora li s-a urât cu binele, asta e. Noi luăm o pauză!”, a postat în social media fostul șef al Finanțelor.

Ieșirea publică a fostului ministru a fost taxată imediat de unul dintre cei mai reputați economiști din România, Eugen Rădulescu, fost președinte al CEC (cel care, practic, a adus CEC în era modernă a bank-ingului) și fost director în cadrul BNR, actual consilier la Banca Națională.

„Lecția” dată de reputatul economist a fost „pe persoană fizică”, în nume propriu, fără a implica BNR, fiind vorba despre o postare pe un cont personal din social media.

Rădulescu, cunoscut pentru discursul mai „direct” când vine vorba despre realitățile economice, l-a contrazis pe Câciu, întorcând degetul acuzator spre el: „Când eram eu copil se spunea că culmea nerușinării ar fi când împingi o babă pe scări și o întrebi de ce se grăbește. Astăzi am aflat, fără surprindere de altfel, că există o culme a nerușinării incomparabil mai mare, iar ea se numește PSD. Un fost ministru al finanțelor declară stupefiant: “Un euro, 5,1 lei. Azi! Care ai vrut duș cu apă rece, extins la nivel național și l-ai dus pe matematician acolo, vezi că începe să vină apa rece! Dacă tot nu v-a plăcut cum a fost, iar unora li s-a urât cu binele, asta e. Noi luăm o pauză!” Așadar, nu dezastrul produs de administrarea PSD, care a dus deficitul bugetar la 9,3% din PIB într-un an de pace, nu faptul că o coaliție majoritară în Parlament a decis să scoată o conservă expirată drept candidat la președinție, ca să-i asigure liniștea jafului la nesfârșit, nu riscul enorm ca un anti european să ajungă la Cotroceni și apoi să formeze un guvern de aceeași factură – nimic din toate astea nu au atras scăderea leului. De vină este, nici mai mult, nici mai puțin, decât Nicușor Dan!”, a scris Rădulescu.

„Este de remarcat, de asemenea, că, după ce au împins baba pe scări, PSD-iștii se retrag, ca să scoată alții castanele aruncate de ei în foc. Asta zic și eu răspundere politică. Ultima dintre concluzii: “toate tunurile pe Nicușor Dan” este, evident, mesajul PSD. Să vedem acum dacă le va merge planul de a îngropa total România, împreună cu candidatul lor, George Simion”, a adăugat reputatul economist, una dintre cele mai credibile și respectate voci din economia locală a ultimilor zeci de ani.

Nicușor Dan se apără cu ce comentarii „nu a făcut” despre Gabriela Firea

La postarea lui Adrian Câciu, fostul șef la Finanțe celebru și pentru citatul „Cei mai buni contribuabili sunt bugetarii (deși ei sunt plătiți tocmai din taxele și impozitele aplicate mediului privat, n.r.)” a reacționat și „acuzatul” lui, Nicușor Dan, cel care cu câteva ore înainte aruncase povara cursului de peste 5 lei pe euro pe rezultatul înregistrat de contra-candidatul său, George Simion.

”Acesta este definiția unui mesaj iresponsabil. Adică în momentul în care există o sensibilitate pe piața financiară, să iasă un fost ministru de finanțe al României, să pună paie pe foc, este definiția iresponsabilității. Din nou, vă aduc aminte, din noiembrie 2020 până în ianuarie 2022, nu am făcut vreun comentariu despre politica financiară a Gabrielei Firea la Primăria Capitalei. Asta înseamnă o atitudine responsabilă față de instituția pe care încerci s-o scoți din groapă”.

Este important de precizat că deprecierea în sine nu este una mare. Problema este că acest prag psihologic de 5 lei/euro nu a fost depășit nici când România a fost în recesiune, în 2020, pe fondul pandemiei de Covid. Pragul a fost, de atâția ani, respectat, aproape indiferent de cursul economiei.

Un curs mai mare afectează în mod direct serviciile și produsele de import sau exprimate în euro, cum ar fi abonamentele la telefonie mobilă, accizele aplicate de stat pe unele produse, piața auto, piața imobiliară dar și mâncarea, de zi cu zi, România fiind dependentă de importuri.

Situația României, după cum au explicat experții, este una deosebit de periculoasă pe ambele planuri: economic și politic.

Politic, România este acum în situația în care trei dintre cei mai importanți patru oameni din stat sunt interimari pe funcții (președintele republicii, președintele Senatului și premierul) și în turul II al alegerilor s-a calificat triumfal George Simion, cu peste 40% dintre voturile exprimate, candidat care se prezintă și este considerat izolaționist, critic vehement al UE (de care România depinde) și cu politici publice anunțate care sunt vagi, fără soluții efective.

Mai mult, chiar ideologul lui Vladimir Putin, Alexandr Dughin, a ținut să îl felicite public pe George Simion pentru rezultatul din alegeri.

„Simeon a câștigat în România. Globaliștii fie îl ucid, fie anulează rezultatele alegerilor. Nu mai este o bătălie politică. Este Antihrist împotriva oamenilor”, a scris Dughin pe contul său de X (fostul Twitter).

Posibila victorie a lui Simion nu este văzută cu ochi buni nici de experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), think tank cu sediul la Washington (SUA), care au ajuns la concluzia că eventuala ocupare a Palatului Cotroceni de către George Simion ar avantaja Federația Rusă.

În același timp România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de peste 9,3% din PIB, mai mare decât cel din pandemie, când economia a fost în recesiune, pe fondul exploziei cheltuielilor sociale în an electoral de către Guvernul Ciolacu I.

Deficitul este acoperit prin noi împrumuturi, în situația în care, deja, ponderea dobânzilor în cheltuielile statului este apăsătoare.

Mai mult, în primele trei luni ale acestui an Finanțele au încasat TVA mai puțin decât în perioada similară a anului trecut, semn fie că evaziunea a crescut, fie că a încetinit consumul, ceea ce poate indica o recesiune economică.

Datoria publică a României a depășit de anul trecut ponderea de 50% din PIB, nivel care, date fiind condițiile neprielnice în care se împrumută statul român pune o presiune imensă pe bugetul de stat. În primele trei luni ale acestui an România a plătit în contul dobânzilor aferente datoriei publice 12,5 miliarde de lei, în creștere cu 64% față de perioada similară a anului precedent.

Spre comparație, investițiile statului din venituri proprii au totalizat doar 13,5 miliarde de lei în primul trimestru, deci doar cu un miliard de lei peste factura aferentă datoriei publice.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Ea este blondina care i-a sucit mințile lui Denis Alibec!