Criza politică a dublat criza bugetară. BCE confirmă spargerea pragului psihologic de 5 lei pentru un euro, anunțată de BNR
Moneda euro a trecut de pragul psihologic de 5 lei pentru un euro, cursul oficial anunțat de BNR fiind de 5,0378 lei.
În premieră, Banca Națională a României a anunțat un curs de 5,03 lei pentru un euro. Site-ul BNR nu a fost disponibil circa o oră după publicarea cursului zilnic, cel mai probabil ca urmare a numărului mare de accesări provocat de anunț.
Banca Centrală Europeană (BCE) a confirmat oficial că euro a depășit pragul psihologic de 5 lei pe piața interbancară, un reper care până acum fusese apărat ferm de Banca Națională a României (BNR).
Euro a atins temporar nivelul de 5,1 lei în jurul orei 12:15, față de un nivel de sub 4,98 lei la începutul ședinței. Ulterior, la ora 12:20, moneda europeană se tranzacționa în jurul valorii de 5,08 lei pe piața interbancară.
slika_3>
Un cocktail exploziv: criza bugetară e dublată de cea politică
Este important de precizat că deprecierea în sine nu este una mare. Problema este că acest prag psihologic de 5 lei/euro nu a fost depășit nici când România a fost în recesiune, în 2020, pe fondul pandemiei de Covid. Pragul a fost, de atâția ani, respectat, aproape indiferent de cursul economiei.
Un curs mai mare afectează în mod direct serviciile și produsele de import sau exprimate în euro, cum ar fi abonamentele la telefonie mobilă, accizele aplicate de stat pe unele produse, piața auto, piața imobiliară dar și mâncarea, de zi cu zi, România fiind dependentă de importuri.
Un curs mai mare afectează și presiunea datoriei guvernamentale. Din cele peste 1.090 de miliarde de lei de datorie guvernamentală aproape 400 de miliarde de lei este exprimată în euro.
Banca Naţională a României (BNR) a atras lichiditatea din piaţă după ce intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ, ceea ce a condus la creşterea dobânzilor, a declarat marţi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
"În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piaţa valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ. În consecinţă, pentru a tempera aceste mişcări a trebuit atrasă lichiditatea din piaţă şi dobânzile au crescut. BNR va căuta un optim pentru această situaţie", a explicat Dan Suciu.
Situația României, după cum au explicat experții, este una deosebit de periculoasă pe ambele planuri: economic și politic. Politic, România este acum în situația în care trei dintre cei mai importanți patru oameni din stat sunt interimari pe funcții (președintele republicii, președintele Senatului și premierul) și în turul II al alegerilor s-a calificat triumfal George Simion, cu peste 40% dintre voturile exprimate, candidat care se prezintă și este considerat izolaționist, critic vehement al UE (de care România depinde) și cu politici publice anunțate care sunt vagi, fără soluții efective.
În același timp România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de peste 9,3% din PIB, mai mare decât cel din pandemie, când economia a fost în recesiune, pe fondul exploziei cheltuielilor sociale în an electoral de către Guvernul Ciolacu I. Mai mult, în primele trei luni ale acestui an Finanțele au încasat TVA mai puțin decât în perioada similară a anului trecut, semn fie că evaziunea a crescut, fie că a încetinit consumul, ceea ce poate indica o recesiune economică.
Mai mult, datoria publică a României a depășit de anul trecut ponderea de 50% din PIB, nivel care, date fiind condițiile neprielnice în care se împrumută statul român pune o presiune imensă pe bugetul de stat. În primele trei luni ale acestui an România a plătit în contul dobânzilor aferente datoriei publice 12,5 miliarde de lei, în creștere cu 64% față de perioada similară a anului precedent.
Spre comparație, investițiile statului din venituri proprii au totalizat doar 13,5 miliarde de lei în primul trimestru, deci doar cu un miliard de lei peste factura aferentă datoriei publice.
