Cele mai atractive sectoare au fost industria alimentară şi a băuturilor, industria prelucrătoare (industria uşoară), construcţiile şi industria auto, reflectând profilul economic industrial orientat spre producţie al României, se arată într-un studiu realizat de firma de consultanţă financiară şi audit EY.
Peste 57% dintre proiectele de ajutor de stat aprobate au fost acordate companiilor cu capital străin, ceea ce confirmă atractivitatea constantă a României pentru investitorii internaţionali.
Programele de ajutor de stat implementate în perioada analizată au avut un impact semnificativ asupra creşterii investiţiilor, dezvoltării regionale şi extinderii capacităţilor industriale, oferind finanţare nerambursabilă sub formă de granturi, arată realizatorii studiului.
Fondurile au susţinut dezvoltarea de noi unităţi de producţie, extinderea operaţiunilor existente şi crearea de locuri de muncă, contribuind la competitivitatea economică pe termen lung a României.
În perioada 2019 - 2025, au fost aprobate 191 de proiecte de investiţii în 37 de judeţe.
"Evoluţia acestor programe reflectă o tranziţie graduală de la un număr mare de finanţări către proiecte mai puţine, dar cu valoare şi importanţă strategică mai mari, cu accent pe investiţii cu utilizare intensivă a capitalului şi cu impact economic crescut", se precizează în comunicat.
Mai multe scheme de ajutor de stat
Un pachet de finanţare semnificativ a fost alocat prin mai multe scheme de ajutor de stat administrate în principal de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, susţinând companii dintr-o gamă largă de sectoare şi dimensiuni.
Un pilon central al acestui cadru este Hotărârea de Guvern nr. 300/2024, destinată susţinerii marilor investiţii cu utilizare intensivă a capitalului. În cadrul acestei scheme, au fost aprobate 15 proiecte în perioada 2024-2025, cu o valoare totală a investiţiilor de aproximativ 662 milioane de euro, sprijinite prin ajutoare de stat în valoare de 283 milioane de euro şi estimate să genereze peste 1.600 de noi locuri de muncă, consolidând atractivitatea României pentru investiţii industriale cu impact ridicat.
În ansamblu, ajutoarele de stat implementate în România au devenit un instrument esenţial pentru atragerea investiţiilor şi susţinerea dezvoltării industriale, cu un accent tot mai mare pe sectoare strategice, pe integrarea lanţurilor valorice şi pe competitivitatea pe termen lung.
"Cadrul de ajutor de stat al României evoluează către un instrument central al politicii industriale, cu potenţialul de a accelera investiţiile şi de a sprijini tranziţia către o economie mai rezilientă şi orientată spre inovare. Considerăm că noul pachet de ajutor de stat anunţat este deosebit de important, întrucât poate contribui la o schimbare de paradigmă în modelul de creştere al României - de la unul bazat în principal pe consum şi costuri reduse, la unul fundamentat pe productivitate, tehnologie şi export", a declarat Sebastian Popescu, partener, coordonator al liniei de servicii de Consultanţă în domeniul Granturilor şi Stimulentelor, EY-Parthenon România.
Apetit investiţional
Programele de ajutor de stat continuă să beneficieze de o cerere puternică din partea investitorilor, unele scheme fiind integral subscrise, iar cererea depăşind semnificativ bugetele disponibile. Ratele ridicate de absorbţie confirmă atractivitatea finanţărilor nerambursabile, în special pentru proiectele de mari dimensiuni.
"Investitorii străini rămân foarte activi, reprezentând majoritatea finanţărilor aprobate, iar principalii investitori provin din ţări precum Germania, Ţările de Jos şi Italia. În acelaşi timp, companiile autohtone apelează din ce în ce mai mult la ajutoarele de stat pentru a-şi extinde operaţiunile şi a-şi consolida poziţia pe piaţă", arată realizatorii studiului.
Mai trebuie remarcat şi faptul că, în ultimii ani, s-a observat şi o creştere a dimensiunii medii a proiectelor, în special în cazul investitorilor străini, ceea ce reflectă o reorientare structurală către investiţii de valoare mai mare şi proiecte industriale mai complexe.
Din perspectivă regională, investiţiile s-au concentrat în centre industriale consacrate, precum Prahova, Timiş şi regiunile vestice, în timp ce regiunile mai puţin dezvoltate continuă să atragă un număr relativ mai mic de investiţii de amploare.
România intră într-un nou ciclu investiţional, susţinut de un program multianual de relansare economică, cu un buget estimat de până la 5 miliarde de euro până în 2032. Este vorba de o tranziţie către un cadru de ajutoare de stat mai strategic şi orientat spre politici publice, armonizat cu priorităţile europene privind competitivitatea, rezilienţa şi transformarea industrială.
Trebuie menţionată introducerea unor mecanisme dedicate investiţiilor "ancoră" de mari dimensiuni, vizând proiecte care depăşesc 200 milioane de euro.
"Aceste instrumente urmăresc poziţionarea României ca destinaţie competitivă pentru capacităţi de producţie majore şi pentru centre regionale de lanţuri de aprovizionare, în contextul intensificării concurenţei în Europa Centrală şi de Est", se precizează în comunicat.
Direcţii prioritare
În perioada următoare, ajutoarele de stat se vor concentra pe mai multe direcţii prioritare precum fabricaţie avansată şi modernizare industrială, sprijinind automatizarea, digitalizarea şi producţia cu valoare adăugată ridicată.
Se mai au în vedere direcţii precum cercetare, dezvoltare şi sectoare high-tech, facilitând tranziţia de la inovare la implementare industrială la scară largă, industrii strategice şi critice, inclusiv prelucrarea materiilor prime şi tehnologii cu emisii net zero, convergenţă regională, vizând extinderea investiţiilor în afara centrelor industriale consecrate, dar şi antreprenoriat şi investiţii ale diasporei, valorificând capitalul şi cunoştinţele de specialitate externe în vederea dezvoltării interne.
În paralel, sunt în curs de elaborare noi scheme pentru susţinerea competitivităţii industriei prelucrătoare şi pentru reducerea deficitului comercial, precum şi pentru sectoarele cu activitate intensivă de cercetare-dezvoltare şi industriile strategice, fiecare cu bugete orientative de aproximativ 1 miliard de euro, menţionează realizatorii analizei.
România se aliniază astfel la obiectivele mai ample ale UE privind autonomia strategică, rezilienţa industrială şi securitatea lanţurilor de aprovizionare.
Prioritizarea proiectelor
O tendinţă importantă care modelează următorul ciclu investiţional este selectivitatea tot mai mare a finanţărilor, autorităţile prioritizând proiectele care demonstrează un impact economic ridicat, progres tehnologic şi integrare în lanţurile valorice europene. Se consolidează astfel tranziţia către proiecte mai puţine, dar mai mari şi mai complexe, deja vizibilă în ultimii ani.
"Schemele viitoare sunt preconizate să pună un accent mai puternic pe sustenabilitate şi decarbonizare, sprijinind investiţiile în eficienţă energetică, tehnologii cu emisii reduse de carbon şi transformare industrială armonizată cu obiectivele climatice", se precizează în analiză.
Din perspectiva investitorilor, combinaţia dintre disponibilitatea unor fonduri substanţiale şi un cadru de politici mai structurat creează oportunităţi importante. Se aşteaptă, însă, să se intensifice concurenţa pentru finanţare, având în vedere cererea ridicată şi criteriile de eligibilitate tot mai complexe.
În acest context, companiile vor trebui să adopte o abordare cu un caracter strategic mai pronunţat, inclusiv armonizarea, încă din stadiile incipiente, a planurilor de investiţii cu priorităţile de finanţare, o structurare robustă a proiectelor şi integrarea ajutoarelor de stat în strategiile de finanţare generale.
"Per ansamblu, cadrul ajutoarelor de stat din România evoluează către un instrument central al politicii industriale, cu potenţialul de a accelera investiţiile, de a consolida competitivitatea şi de a susţine tranziţia către o economie mai rezilientă, bazată pe inovare şi sustenabilă", mai menţionează reprezentanţii EY.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 53,2 miliarde dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025.
Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.ajut
