Țările sărace s-au chinuit să-și plătească datoriile, arată un raport al Băncii Mondiale. Care a fost motivul
Datoriile externe ale țărilor în curs de dezvoltare către Banca Mondială s-au micșorat, potrivit unui raport al instituției, pentru că țările creditoare au cheltuit o sumă record de 1,4 trilioane de dolari în 2023 pentru returnarea obligațiilor.
Acest lucru s-a produs pe fondul creşterii costurilor dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.
Plăţile totale de dobânzi ale ţărilor în curs de dezvoltare au atins 406 miliarde de dolari, cele mai afectate fiind statele cele mai sărace, arată un raport al Băncii Mondiale.
Acestea, eligibile pentru împrumuturi de la Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA), au plătit un record de 96,2 miliarde de dolari. Deşi rambursările de capital au scăzut cu aproape 8%, la 61,6 miliarde de dolari, costurile dobânzilor au urcat la 34,6 miliarde de dolari – de patru ori mai mult decât în urmă cu un deceniu.
În medie, ţările IDA alocă acum 6% din veniturile din export pentru plata datoriilor externe, cel mai ridicat nivel din 1999. În unele cazuri, acest procent ajunge până la 38%.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Separat, Institutul pentru Finanţe Internaţionale a raportat că stocul global al datoriei a crescut cu 12 trilioane de dolari în primele trei trimestre ale anului 2024, atingând un record de aproape 323 trilioane de dolari.
Acesta avertizează că datoria suverană ar putea creşte cu o treime până la 130 de trilioane de dolari până în 2028, dacă deficitele bugetare guvernamentale nu sunt controlate.
Banca Mondială a subliniat că la sfârşitul anului 2023, datoria externă a ţărilor cu venituri mici şi medii a atins un record de 8,8 trilioane de dolari, în creştere cu 8% faţă de 2020. În contextul acestor presiuni, ţările sărace au apelat tot mai mult la instituţiile multilaterale, care au injectat 51 de miliarde de dolari mai mult decât au încasat în plăţi de datorii în perioada 2022-2023.
„Instituţiile multilaterale au devenit ultima linie de salvare pentru economiile sărace, care încearcă să echilibreze plăţile datoriilor cu cheltuielile pentru sănătate, educaţie şi alte priorităţi de dezvoltare,” a declarat Indermit Gill, economist-şef al Băncii Mondiale.
