SRL-urile „de un leu” vor deveni istorie. Capitalul social minim pentru firme urcă la 500 lei, cu noi praguri și plafoane

62569946
Inquam Photos / George Calin

Alexandru Nazare a susţinut în şedinţa coaliţiei modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri, pentru a combate apariţia de firme-fantomă.

În urma dezbaterii publice şi a numeroaselor sugestii pe care le-a primit din mediul antreprenorial, noua propunere introduce un sistem adaptiv, corelând suma capitalului social cu dimensiunea afacerii, explică Nazare.

Ministrul arată că măsura este necesară, în condiţiile în care astăzi, în România, poţi înfiinţa o firmă cu 1 leu capital social, iar această sumă modicǎ a avut rolul iniţial de a susţine start-up-urile, dar a generat si efecte negative: apariţia a numeroase firme-fantomă.

„Capital social SRL: Am susţinut ieri, în şedinţa coaliţiei de guvernare, o măsură importantǎ pentru IMM-uri şi start-up-uri - modificarea capitalului social minim pentru SRL-ur. În urma dezbaterii publice şi a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial, noua propunere introduce un sistem adaptiv, corelând suma capitalului social cu dimensiunea afacerii. Astfel: În cazul companiilor cu venituri mai mici de 395.000 lei, capitalul social minim propus este de 500 lei, Companii cu venituri între 395.000 şi 7.000.000 lei: capitalul social minim devine 5.000 lei, iar în cazul firmelor cu venituri de peste 7.000.000 lei, capitalul social minim propus devine 90.000 lei”, anunţă ministrul Finanţelor, pe Facebook.

 

Alexandru Nazare precizează că, practic, pentru societăţile nou-înfiinţate, capitalul social minim porneşte de la 500 lei, oferind mai multă flexibilitate şi accesibilitate antreprenorilor la început de drum iar odată cu creşterea activităţii, creşte şi capitalul social minim. În plus, majorările de capital efectuate până la 31.12.2026 vor beneficia de o reducere cu 50% a tarifului de publicare în Monitorul Oficial, dacă modificarea priveşte doar capitalul social.

Fimele cu capital social de 1 leu, paravan pentru acumularea datoriilor

 

„Mulţi dintre dvs. aţi întrebat, pe bună dreptate: de ce această măsură? Azi, în România, poţi înfiinţa o firmă cu 1 leu capital social. Această sumă modică a avut rolul iniţial de a susţine start-up-urile, dar a generat si efecte negative: apariţia a numeroase firme-fantomă. Practic, oricine are 1.000 de lei poate înfiinţa azi 1.000 de SRL-uri. Ceea ce s-a şi întâmplat, ducând la apariţia generalizată a fenomenului de firme - fantomă: companii fără activitate economică reală, folosite pentru a acumula datorii către parteneri şi către stat, după care dispar. Multe dintre ele fac parte din reţele de fraudă de tip carusel TVA sau din mecanisme prin care se ascund adevăraţii beneficiari ai unor tranzacţii ilegale”, explică ministrul.

 

Nazare menţionează că aceste firme creează pagube uriaşe: companiile corecte sunt păgubite de parteneri fictivi - firme care există doar pe hârtie, iar statul pierde miliarde de lei din taxe şi impozite neîncasate.

Ministrul Finanțelor pune tunurile pe firmele-fantomă

 

„Noua regulă va obliga toate firmele să majoreze capitalul social minim, în termenul legal. Ce înseamnă acest lucru? Reţelele de firme-fantomă vor ieşi la suprafaţă sau se vor închide – cei corecţi vor creşte capitalul, iar cei care deţin sute de firme şi nu vor depune vor fi astfel filtraţi. Proprietarii reali ai firmelor nu se vor mai putea ascunde în spatele SRL-urilor de 1 leu”, subliniază el.

Alexandru Nazare prezintă şi cum arată lucrurile în Europa, arătând că ”România este una dintre ţările cu cel mai mic capital social cerut la înfiinţarea unui SRL”.

„În multe alte state, sumele sunt semnificativ mai mari, precum Austria (10.000 EUR), Germania (25.000 EUR), Slovenia (7.500 EUR), Ungaria (7.500 EUR) s.a. Există şi ţări europene cu un capital social simbolic, de 1 EUR, dar acestea nu au problema masivă a firmelor-fantomă şi nici deficitul bugetar record al României - cel mai mare din UE, cauzat în mare parte de slaba colectare. Pentru antreprenorii corecţi, această măsură este un scut, nu o barieră. Banii depuşi drept capital social pot fi folosiţi pentru cheltuielile curente ale firmei (ex: sediu, alte plăţi) - important de subliniat că nu sunt bani blocaţi. În acelaşi timp, măsura contribuie la reducerea drastică a fenomenului firmelor-fantomă, protejând atât companiile corecte de parteneri fictivi, cât şi statul”, explică Nazare.

Ministrul Finanţelor precizează că proiectul este încă în consultare publică şi invită populaţia să lase observaţiile, cum apreciază noua propunere privind pragurile minime de capital social la înfiinţarea unui SRL în România.  

 
Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Structurile MAI vor primi mașini hibride de la Renault. Maxim 5.000 de bucăți, de 578 de milioane de lei

Renault va livra 5.000 de mașini hibride către structurile Miniserului Afacerilor Interne. Valoarea contractului atribuit prin licitație este de 578 de milioane de lei.

Dubla problemă cauzată de structura salariilor din România. Capcana salariului minim care duce la pensii insuficiente

Nivelul actual al salariilor obținute de angajații din România creează două probleme majore. Astfel, sumele suplimentare care ar putea ajunge la buget sunt limitate, iar pensiile din viitor vor fi, la rândul lor, mici.

Cristian Popa, BNR: România are un deficit de forță de muncă peste media UE. Domeniile din care lipsesc muncitorii

România are un deficit de forţă de muncă persistent şi mai sever decât media Uniunii Europene, cel mai acut manifestându-se la ocupaţii cu competenţe elementare, dar persistă şi în domeniile de top, susţine Cristian Popa, membru al CA al BNR.

Recomandări
De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Conflictul om-urs scapă de sub control în România. De ce măsurile luate nu reușesc să țină urșii departe de oameni

Când vorbești despre protecția speciei fără o gestionare eficientă, culegi un conflict om-urs cu victime și pagube. Campania „Țara dintre oameni și urși” vorbește, miercuri, despre cum se face managementul ursului brun la noi. 

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.