Soluția prin care ar putea fi „salvate” proiectele ratate din PNRR. Negocieri la Bruxelles

sedinta de guvern
Guvernul României

România ar putea folosi fonduri din Politica de Coeziune pentru a termina proiectele ratate din PNRR. Recent, Guvernul a început să elimine din proiecte, păstrându-le doar pe cele cu șanse reale de finalizare.

Cu mai puțin de un an până la finalizare Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 30 august 2026, Guvernul trebuie să găsească soluții pentru finanțarea proiectelor importante care nu au mai fost realizate. Una dintre acestea este cea de a lua bani din alte programe europene, cum ar fi Politica de Coeziune, explică comisarul european Roxana Mînzatu carea a discutat cu premierul Bolojan, la Bruxelles, despre situaţia investiţiilor, notează News.ro.

„Am discutat cu premierul Bolojan despre situaţia investiţiilor din PNRR şi despre transferarea unora dintre acestea în fondurile UE clasice, din Politica de Coeziune. Am discutat despre implementarea Fondului Social European plus în România dar şi despre soluţii pentru continuarea unor investitii cheie din PNRR precum unele din spitale, dincolo de cele opt care vor fi susţinute din PNRR”, spune Mînzatu într-o postare.

Vicepreşedintele CE arată că „PNRR a avut dintotdeauna un termen fix, fără prelungiri: 30 august 2026, cu trimiterea ultimei facturi la Bruxelles până în 30 septembrie 2026 şi efectuarea ultimelor plăţi de la Comisie către statele membre până la finalul anului 2026”.

„Ca atare, toate proiectele care nu erau suficient de avansate încât să poată fi finalizate complet în acest calendar au fost propuse pentru a fi extrase din PNRR pentru a nu risca plata tranşeelor aferente din cauza neîndeplinirii unor ţinte din aceste investiţii”, explică Mînzatu.

Citește și
karoly borbely
Șefii Hidroelectrica au demisionat. Cum s-au justificat Karoly Borbely și Marian Fetiţa

Potrivit oficialului european, politica de coeziune rămâne o sursă de finanţare crucială pentru a rezolva în România o parte dintre nevoile cheie din educaţie, sănătate, incluziune sociala.

Până la finalul anului 2024, România avea de îndeplinit 55 de jaloane - adică proiecte și reforme la care s-a angajat - din care însă numai 33 au fost făcute la timp, restul sunt blocate sau în întârziere.

Este vorba despre întârzieri la semnarea unor contracte pentru extinderea metroului în București, dar și pentru cel care va fi construit la Cluj-Napoca. Ar mai fi trebuit să fie decise și schimbări privind taxele pe care le plătim, dar și modificări la Codul Penal. Nici Programul prima conectare la apă și canalizare nu a fost gata la timp.

Din cauza asta, în România au intrat doar 6 miliarde de euro, deși ar fi trebuit să fie 9 miliarde. Până în 2026, ar trebui să avem în total 29 miliarde de euro.

Guvernul Bolojan exclude proiecte de 62 miliarde lei din PNRR

În plus, recent, Guvernul României a decis excluderea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a unor proiecte de infrastructură în valoare de peste 62 de miliarde de lei, acestea urmând să fie transferate în Programul Transport și să facă obiectul negocierilor cu Comisia Europeană.

Decizia vine în contextul adoptării în ședința de guvern a 11 memorandumuri prin care au fost stabilite proiectele ce vor beneficia în continuare de finanțare prin PNRR, prioritatea fiind acordată investițiilor cu șanse reale de finalizare până la termenul limită din august 2026.

Articol recomandat de sport.ro
Georgina, logodnica lui CR7, postare de 5 stele pe rețelele social media: ”BOOM! / Preciosa”
Georgina, logodnica lui CR7, postare de 5 stele pe rețelele social media: ”BOOM! / Preciosa”
Citește și...
Buletinele electronice, misiune imposibilă pentru Guvern. Câte cărți de identitate trebuie emise până la finalul PNRR
Buletinele electronice, misiune imposibilă pentru Guvern. Câte cărți de identitate trebuie emise până la finalul PNRR

Guvernul vrea să reducă la doar 3,5 milioane numărul românilor care vor beneficia de buletine electronice până în iulie 2026, asta în condițiile în care până acum au fost emise sub jumătate de milion.

Șefii Hidroelectrica au demisionat. Cum s-au justificat Karoly Borbely și Marian Fetiţa
Șefii Hidroelectrica au demisionat. Cum s-au justificat Karoly Borbely și Marian Fetiţa

Karoly Borbely și Marian Fetiţa au demisionat în contextul obligațiilor asumate în Jalonul 121 din PNRR și al suspendării parțiale a plăților de către Comisia Europeană.

Proiect de 135 milioane de euro la Oradea: un nou spital de Boli Infecțioase, continuat din PNRR cu fonduri europene
Proiect de 135 milioane de euro la Oradea: un nou spital de Boli Infecțioase, continuat din PNRR cu fonduri europene

Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete afirmă că la Oradea se ridică unul dintre cele mai importante proiecte medicale din România: un spital nou de Boli Infecţioase, început prin PNRR şi dus mai departe cu finanţare europeană nerambursabilă.

Recomandări
Proiect de lege. Foști magistrați, militari și polițiști ar putea pierde locuințele de serviciu după pensionare
Proiect de lege. Foști magistrați, militari și polițiști ar putea pierde locuințele de serviciu după pensionare

Foști procurori, judecători, militari, polițiști și angajați din serviciile secrete, precum și urmașii lor, nu vor mai putea folosi locuințele de serviciu după ce sunt eliberați din funcție ori se pensionează.

Reacția lui Vladimir Putin după ce Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 miliarde de euro pentru Ucraina
Reacția lui Vladimir Putin după ce Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 miliarde de euro pentru Ucraina

Liderii Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere pentru ca Ucraina să primească un împrumut de 90 de miliarde de euro, garantat din bugetul UE. Asta după ce nu s-au putut pune de acord asupra folosirii activelor rusești înghețate.

General NATO: Alianța va avea în România a doua platformă de aprovizionare militară a Ucrainei, după cea din Polonia
General NATO: Alianța va avea în România a doua platformă de aprovizionare militară a Ucrainei, după cea din Polonia

Livrările de arme către Ucraina nu au scăzut după oprirea donațiilor directe ale SUA, a declarat generalul Maik Keller. Misiunea NATO estimează că, din ianuarie, va folosi și un centru în România, alături de cel din Rzeszow, Polonia.