Soarta economica a Europei, decisa la summitul de la Bruxelles. Vor pica la pace Merkel si Sarkozy?
Astazi incepe o proba de foc pentru liderii Uniunii Europene, tot mai presati de criza care ameninta zona euro.
In paralel cu summit-ul de la Bruxelles, la care participa si presedintele Traian Basescu, zeci de mii de europeni si-au strigat in strada nemultumirea fata de lipsa de unitate si hotarare a mai marilor Europei.
Constient ca si cresterea economica a Romaniei depinde, in mare masura, de ceea ce se intampla in zona euro, presedintele Basescu a declarat ca cei care nu-si permit factura imprumuturilor ne incarca, de fapt, si pe noi cu masuri de austeritate.
Alegeri 2024
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
La Berlin, Frankfurt, Londra, Barcelona sau Roma, zeci de mii de oameni au iesit pe strazi, uniti de un singur gand. Ca o noua recesiune ne bate la usa, cand nici nu ne-am revenit de pe urma crizei din 2008. Iar liderii marilor puteri nu stiu sau nu vor sa ia taurul de coarne.
Dependenti sau nu de mamutii financiari, liderii europeni au ajuns la momentul adevarului. Dupa aproape un an de tergiversari, cele mai puternice economii europene, Franta si Germania, trebuie sa-si dea mana, ca sa ne scoata pe toti din prapastie. Problema e ca presedintele Nicolas Sarkozy si cancelarul Angela Merkel inca n-au cazut la pace.
De partea sa, premierul grec George Papandreu sustine ca Atena a facut suficiente sacrificii, si a venit randul Europei sa treaca la fapte. Adica sa aprobe recapitalizarea rapida a bancilor si crearea unui superfond de salvare, de 940 de miliarde de euro, care sa permita sustinerea inclusiv a marilor economii cu probleme, ca Italia sau Spania. La fel se vad lucrurile si la Bucuresti.