Studiul indică faptul că instabilitatea executivă poate genera volatilitate atât pe cursul EUR/RON, cât și pe piețele obligațiunilor, cu efecte resimțite de mediul de afaceri.
Moneda naţională s-a apreciat, marţi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0988 lei, în scădere cu 0,01 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,0989 lei, la o zi după ce PSD a decis ieșirea de la guvernare. Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni că social-democraţii îşi doresc să continue într-o coaliţie pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru şi a adăugat că, dacă acest lucru nu este posibil, atunci PSD trece în opoziţie. Grindeanu a precizat că PSD nu susţine guverne minoritare şi nu face majoritate cu partidele extremiste.
Amintim că acest prag psihologic de 5 lei/euro nu a fost depășit nici când România a fost în recesiune, în 2020, pe fondul pandemiei de Covid. În mai 2025, cursul euro a atins un nivel record, depășind pragul de 5,12 lei pe piața valutară, pe fondul volatilității și al tensiunilor economice.
Analiza realizată de CC Tax Advisory reconstituie, pe baza comunicatelor BNR, a rapoartelor de presă financiară și a arhivelor cursului oficial publicat zilnic, evoluția cursului EUR/RON în jurul momentelor de schimbare a premierilor din ultimii ani. Sunt comparate nivelul cursului la începutul săptămânii anunțului, cel din ziua demiterii și perioada necesară revenirii la nivelul anterior.
Valoarea analizei este una predictivă, nu doar retrospective, potrivit Corneliei Năstase, CEO CC Tax Advisory. „Datele arată că un episod de tranziție dezordonată la nivelul Executivului produce, în medie, o depreciere a leului de 0,74%, cu vârfuri care depășesc 3% în scenarii de criză politică și electorală. Orice companie fără hedging valutar se expune direct riscului de creștere a cursului”, a explicat aceasta.
Când am avut cea mai mare depreciere
În ceea ce privește episoadele istorice, cea mai mare depreciere recentă, de peste 3%, a fost înregistrată în mai 2025, în contextul demisiei premierului Marcel Ciolacu, pe fondul unei crize politice și electorale simultane. Recordul istoric al cursului a fost atins la scurt timp după anunț. Atunci euro a crescut de la 4,97 lei la 5,12 lei.
La polul opus, în 2021, reacția pieței a fost minimă în ziua moțiunii de cenzură împotriva guvernului Florin Cîțu, variația fiind de doar 0,09% (de la 4,944 lei la 4,9485 lei) întrucât instabilitatea fusese deja anticipată de piață.
Un alt episod relevant rămâne criza din 2017, când moțiunea de cenzură împotriva guvernului Sorin Grindeanu a generat o depreciere de aproape 1%, într-un context considerat fără precedent pe scena politică postdecembristă.
În 2015, în contextul demisiei lui Victor Ponta în urma tragediei de la Colectiv, cursul a crescut cu aproximativ 0,34% (de la 4,4310 lei la 4,4462 lei). În 2018, după plecarea guvernului Mihai Tudose, leul s-a depreciat cu aproximativ 0,74%, iar în 2019, în contextul schimbării guvernului Viorica Dăncilă, variația a fost de circa 0,36%. În 2023, în contextul rotativei guvernamentale, când Nicolae Ciucă a predat fotoliul de premier liderului PSD Marcel Ciolacu, leul s-a depreciat cu aproximativ 0.57%. Piața o anticipase, mișcarea cursului a fost minimă.
Cât de mult se depreciază leul în perioadele de instabilitate politică
Analiza arată și o schimbare de dinamică în crizele recente, în care piețele de obligațiuni reacționează mai rapid decât cursul valutar. Deși BNR are capacitatea de a tempera volatilitatea din piața valutară, finanțarea statului pe piețele externe rămâne expusă direct riscului politic.
Creșterea randamentelor obligațiunilor românești pe termen lung, în lipsa unor date macroeconomice negative, este interpretată de analiști ca o semnalare a riscului politic în costul de finanțare al statului. Acesta se transmite ulterior în costuri mai mari de împrumut, presiune bugetară și efecte asupra mediului fiscal.
Din perspectiva ultimului deceniu analizat, România intră în actualul context de instabilitate politică cu cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană și cu o marjă fiscală mai redusă decât în anii anteriori, ceea ce amplifică potențialul de volatilitate economică.
Analiza subliniază că durata incertitudinii politice are un impact mai mare asupra cursului decât momentul schimbării în sine.
