Scădere moderată a inflației anuale, care ajunge la 5,9% în România, cu prețuri în creștere la servicii

62388233
Shutterstock

Rata anuală a inflaţiei în perioada aprilie 2024 - aprilie 2023 a scăzut la 5,9%, cele mai mari majorări fiind înregistrate la capitolul serviciilor, 10,05%, arată datele transmise de Insititutul Național de Statistică (INS).

În perioada menţionată, preţurilor mărfurilor nealimentare au crescut cu 7,17%, iar cele ale mărfurilor alimentare au crescut cu 2,07%.

Raportat la luna anterioară, în aprilie 2024, preţurilor bunurilor de consum au cunoscut o creştere de 0,08%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost de 2,4%.

Cea mai mare creștere a prețurilor înregistrată la serviciile poștale

Cea mai mare creştere de preţuri din ultimele 12 luni s-au înregistrat la serviciile poştale, care s-au scumpit cu 26,25%.

Alte creşteri însemnate de preţuri în această categorie s-au înregistrat la serviciile de apă canalizare, salubritate (16,49%) şi la serviciile medicale (13,67%).

Dintre produsele alimentare, cele mai mari creşteri au fost consemnate la conservele din fructe (10,78%), la carnea de bovine (9,25%), şi peștele proaspăt (7,82%). La băuturi, prețul berii s-a majorat în ultimul an cu 8,97%, iar cel al vinului cu 8,39%.

În privinţa mărfurilor nealimentare, detergenții rămân în continuare produsul cu cele mai mari scumpiri (25,64%), urmați de medicamente (23,86%).

În perioada aprilie 2024 - aprilie 2023, cea mai mare scădere de preţuri a fost înregistrată la făină (-30,34%). Prețurile energiei electrice s-au redus cu 3,08% în același interval.

Aprilie 2024 față de martie 2024

Preţurile de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna anterioară au crescut cu 0,08%.

În intervalul comparat, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat cu 0,37%, iar preţurile serviciilor cu 0,63%.

Preţurile mărfurilor nealimentare au cunoscut o scădere de 0,35%. Cele mai mari creşteri lunare s-au înregistrat la transportul aerian (10,79%), din categoria serviciilor. În categoria mărfurilor alimentare, cele mai mari creșteri au fost la margarină (4,27%) și cartofi (2,49%). În cazul mărfurilor nealimentare, energia termică şi-a majorat tarifele cu 4,20%, iar tutunul şi ţigările cu 2,28%.

La polul opus, cele mai importante scăderi comparativ cu luna martie s-au consemnat la gaze (-10,79%) și energie electrică (-4,15%).

Articol recomandat de sport.ro
Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”
Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”
Citește și...
Cât are pus deoparte, în medie, fiecare angajat din România în contul din Pilonul II de pensii. Suma lunară a crescut cu 50%

Peste 135 de miliarde de lei este suma pe care au reușit să o strângă românii în conturile personale de pensii, Pilon 2.  

Ministerul Finanţelor a împrumutat într-o singură zi peste un miliard de lei de la bănci

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni 1,084 de miliarde lei prin două emisiuni de obligaţiuni de stat, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), citate de Agerpres.

 

Carnea roșie și lactatele s-ar putea scumpi cu până la 60%. Noul plan al Băncii Mondiale pentru reducerea poluării

Carnea roșie și lactatele să fie mai scumpe, iar puiul, legumele și fructele - mai ieftine! Așa sună noul plan al Băncii Mondiale pentru reducerea emisiilor de carbon, în sistemul agroalimentar.  

Recomandări
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, luni, Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036.

Variantele de premier discutate, potrivit partidelor. Nicușor Dan se pregătește să anunțe consultări oficiale

Președintele Nicușor Dan se pregătește să anunțe consultări oficiale cu partidele înainte de a face o nouă desemnare pentru funcția de premier.

China injectează o sumă colosală în bănci pentru a stimula „economia reală”. Cea mai mică creștere economică din 1991

China injectează 54 de miliarde de dolari în mai multe bănci și companii de asigurări de stat pentru a stimula ”economia reală”, în contextul tensiunilor cu Occidentul, impactul crizei din Golf și îmbătrânirea populației.