Românii din diaspora au trimis în ţară, în 2018, aproape 3 mld. €. Ce spun experții
Românii din diaspora au trimis anul trecut în ţară aproape 3 miliarde de euro. Potrivit Eurostat, este cea mai mare sumă care a ajuns în România după criza economică.
Specialiştii susţin că fenomenul migraţiei s-a schimbat, iar cei care pleacă în străinătate au slujbe mai bine plătite, aşa că îşi permit să îşi ajute rudele din ţară cu sume consistente. România a depăşit astfel Polonia şi se afla pe locul doi, după Portugalia, în topul european.
O pensionară dintr-un sat din Gorj se bazează pe banii primiţi de la băiatul ei, stabilit în Franţa. Nu sunt mulţi, dar sunt bineveniţi, spune ea.
"-Pensia mică, îmi mai trimit ei bani de dincolo ca să îmi plătesc şi eu aici dările şi lemne.
- Vă sunt de folos banii ăştia?
-Da, bineînţeles.Nu aş putea trăi, singura sunt, nu am pe nimeni."
Băiatul lucrează la Paris, în construcţii. A muncit şi la amenajarea casei lui Gerard Depardieu, iar copiii săi, spune femeia, au şansa să trăiască în condiţii mai bune decât în România.
"A plecat de nevoie. Şi-a făcut familie acolo, normal, el lucrează, fata a terminat astă primăvara, copilul e în anul doi la Sorbona, ce să facă, aici unde să se ducă?"
În localitatea Piatra Olt, din judeţul Dolj, multe familii se gândesc cu dor la cei apropiaţi, plecaţi să îşi facă un viitor în străinătate. Au rămas în urmă mai mult vârstnicii, care îşi văd copiii plecaţi tot mai rar.
Potrivit Eurostat, anul trecut au ajuns în România peste 2,9 miliarde de euro, cu 150 de milioane mai mult decât în 2017.
Specialiştii spun că în ultimii ani au emigrat muncitori superspecializati, care câştigă mai mult şi pot trimite în ţară sume importante.
De altfel, în acest an, românii i-au depăşit pe polonezi în ceea ce priveşte banii trimişi în ţară.
Marian Mocan, profesor Universitatea Politehnică Timişoara: „Gândiţi-vă că populaţia României primeşte o sumă de bani mare, fără dobândă şi fără să o dea înapoi. Asta înseamnă stabilitatea cursului valutar, înseamnă investiţii, înseamnă consum. Ori dacă într-un an 1,5% din PIB vin în ţară, ca şi fonduri curat. Asta înseamnă un lucru bun."
Ovidiu Bunget, profesor Universitatea de Vest Timişoara: „Banii care vin din străinătate compensează, dacă vreţi să spunem, lipsa de salarii consistente în România. Ele ajută gospodăriile şi de a face mici investiţii, în gospodărie: frigidere, televizoare, în general aparatură electronică şi poate o parte din ei îşi construiesc imobile."
Cei mai mulţi bani sunt trimişi la sfârşitul anului, de sărbători. Cea mai mare parte din ei se duc în consum, construcţii şi investiţii imobiliare.
