Este o reformă la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și care ar trebui să aducă echitate între veniturile angajaților la stat. Niciun salariu nu va scădea, dau asigurări oficialii, dar creșterile vor fi legate de productivitate și vor fi limitate, pentru ca statul să poată ține sub control deficitul bugetar.
Noua lege a salarizării în sectorul public va porni de la lefurile existente în august 2025, dar vor exista noi grile și coeficienți de calcul. Acestea vor ține cont de productivitate și de evoluția economiei, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, premier demis: „Nu avem decât două posibilități reale: sau o creștere, o corecție de amplitudine mică, dacă nu vă fi afectat sectorul public, sau, dacă se doresc într-adevăr corecții, creșteri mai mari de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, astfel că spațiile eliberate să-ți permită să-i plăteșți mai bine”.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene: „Niciun venit salarial în plată nu va scădea ca urmare a acestei legi. Proiectul pe care îl pregătim este un proiect care va face bine în salarizare”.
Potrivit guvernului, actualul sistem de salarizare nu mai poate continua, pentru că statul cheltuiește166 de miliarde de lei cu salariile angajaților la stat. Un nivel prea ridicat față de încasările la buget.
Corespondent PRO TV: „Analiza făcută la guvern arată că, dintr-un leu colectat de stat, 39% sau 39 de bani sunt alocați pentru salariile din sectorul bugetar. Cel mai mic nivel - 28% - a fost în 2011, când lefurile bugetarilor au fost reduse cu 25%, din cauza crizei economice. Vârful - iată - de 45% a fost în 2020, anul de debut al pandemiei. România are printre cele mai mici venituri din taxe și impozite din Uniunea Europeană, dar și cele mai mari cheltuieli salariale”.
În sistemul bugetar sunt ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi. Cele mai sunt în sănătate - aproximativ 390.000, urmate de educație, 350.000, administrație publică 260.000 și armată 210.000. La cheltuielile cu salariile, se păstrează ordinea: sănătatea primește cele mai multe fonduri, peste 45 miliarde de lei.
Până acum, majorările de salarii decise politic nu au ținut cont de productivitate și au alimentat astfel inflația, arată analiza Executivului.
O creștere forțată a salariilor din ultimii ani, peste productivitate, a creat o problemă de competitivitate foarte mare și sigur, dacă ne uităm în orice magazin, vedem că produsele româneșți au un import care are o competitivitate mai bună, adică sunt mai ieftine în esență.
Adrian Codîrlașu, președinte CFA România: „Noua lege pentru bugetari trebuie adoptată până la 31 august. Altfel, România riscă să piardă 770 de milioane de euro, bani din PNRR”.
