Aproximativ 150-200 de angajaţi ai ANAF participă joi la un protest spontan organizat în Bucureşti, pe fondul nemulţumirilor legate de noua lege a salarizării, a declarat vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe Sed Lex, Mariana Manea.
Potrivit acesteia, la acţiunea de protest participă angajaţi din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili şi ai Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Ilfov.
"La protestul de la Bucureşti participă 150-200 de persoane, de la ANAF - Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili şi Direcţia Ilfov. Sunt în aceeaşi incintă. Nu suntem în birouri. Avem revoltă pentru demnitatea noastră, pentru salariile noastre. Colegii au ieşit cu toţii. Cei din ţară nu au venit deloc la serviciu, iar angajaţii care nu sunt sindicalizaţi au făcut ce au considerat. Unii s-au organizat într-un fel, alţii în alt fel. Unii au venit şi au stat afară, în părculeţ. Vrem să atragem atenţia", a explicat Mariana Manea.
Ea a precizat că la această formă de protest participă şi angajaţi care nu sunt membri de sindicat.
Multe sedii ale administraţiilor judeţene de finanţe publice sunt închise, iar pe geamuri sunt lipite afişe cu mesaje precum: „Revoltă pentru demnitate!” sau „O zi fără finanţe”. Sindicaliştii reclamă „tăierile nedrepte” care îi „lovesc direct în demnitate şi în capacitatea” de a-şi face „meseria cu responsabilitate”.
Ghişeele administraţiilor teritoriale ale Finanţelor Publice sunt închise, joi dimineaţă, până la ora 16.00, ca urmare a protestelor ample declanşate de angajaţii din sistem, nemulţumiţi de proiectul Legii salarizării unitare, care le taie sporurile aşa încât, după cum susţin protestatarii, veniturile nete ar putea să scadă chiar şi cu 4.000 de lei.
Astfel, potrivit angajaţilor din Finanţele Publice, legea salarizării unitare ar urma să conducă la reduceri salariale cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei lunar pentru o parte dintre angajaţi, măsură considerată de Federaţia SedLex drept una care „afectează grav stabilitatea sistemului fiscal şi capacitatea de funcţionare a instituţiilor".
„Nu protestăm faţă de reformă, ci faţă de o tăiere nedreaptă care ne loveşte direct în demnitate şi în capacitatea de a ne face meseria cu responsabilitate", declară liderul sindical Vasile Marica.
Revendicările sindicaliștilor
Sindicaliştii din finanţe publice cer.
- instituirea unei grile salariale distincte în noua lege a salarizării, având în vedere "caracterul specific - nu general - al activităţii finanţiştilor",
- legiferarea statutului profesional al finanţiştilor,
- recunoaşterea specificului activităţii prin compensarea salarială a interdicţiilor, riscurilor profesionale şi complexităţii muncii,
- stimularea performanţei profesionale şi a aportului instituţional
- şi finanţarea adecvată a activităţii profesionale şi asigurarea unor condiţii de muncă decente.
Liderii sindicali ai SindFISC, una dintre organizaţiile sindicale care îi reprezintă pe angajaţii din sistemul de finanţe publice, sunt "îngrijoraţi" de proiectul noii legi a salarizării unitare, considerând că acesta "ridică semne serioase de întrebare cu privire la tratamentul aplicat personalului din sistemul financiar-fiscal".
„Analiza proiectului evidenţiază absenţa unei grile salariale distincte pentru finanţişti şi alocarea unor coeficienţi de ierarhizare care nu reflectă complexitatea activităţii, gradul de risc profesional şi incompatibilităţile specifice acestei categorii. Această abordare este în contradicţie directă cu angajamentele asumate în ultimii ani de factorii decidenţi şi ignoră realitatea unui sistem fiscal care funcţionează la standarde înalte de profesionalism şi integritate", precizau, în urmă cu trei zile, lideri sindicali ai federaţiei.
Proteste au loc în ţară şi la casele teritoriale de pensii, dar şi la instanţe, unde grefierii sunt nemulţumiţi de tăierea unor sporuri salariale preconizate de viitoarea lege a salarizării unitare.
Niciun salariu din sectorul public nu va scădea prin legea salarizării unitare, iar cei care depășesc grila stabilită vor rămâne la acea sumă până când vor fi ajunși din urmă de ceilalți angajați, declara Ilie Bolojan în aprilie.
„Prin urmare, toate forţele care au fost în această coaliţie sunt de acord că trebuie să avem această lege. Deci asta este o condiţie pe care ne-am asumat-o. De ce avem această lege? Pentru că de la vechile legi ale salarizării, prin diferite tehnici, prin diferite măsuri, introducerea unor sporuri, introducerea unor clase de salarizare, includerea unor sporuri în salariile de bază, cei care au putut în administraţie şi-au crescut salariile şi acordarea de sporuri nu a mai fost o măsură pentru a proteja de un anumit risc, ci a fost un instrument de a creşte salariile în mod direct. Şi deci, prin această propunere de lege, pentru că am avut chiar ieri o întâlnire pe tema asta, cu actualul Ministru al Muncii, domnul Manole, care şi-a dat demisia, şi cu viitorul Ministru al Muncii, domnul Pîslaru, de la Proiectele Europene, care trebuie să închidă acest proiect, am avut o prima analiză, şi sunt câteva probleme pe care trebuie să ne discutăm foarte deschis”, a subliniat şeful Executivului.
