România are cel mai mare deficit la încasarea TVA din Uniunea Europeană. Suma uriașă pe care o pierdem într-un an

62147071
Getty

România a pierdut 6,595 miliarde euro în 2018 din neîncasarea unor venituri reprezentând taxa pe valoarea adaugată (TVA), potrivit unui studiu privind deficitul de încasare a TVA publicat joi de Comisia Europeană.

 

Ca şi în 2017, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 33,8% din veniturile din această taxă preconizate nefiind încasate în 2018.

România este urmată de Grecia (30,1%) şi Lituania (25,9%). Cele mai mici deficite erau în Suedia (0,7%), Croaţia (3,5%) şi Finlanda (3,6%.

În termeni absoluţi, cel mai mare deficit de încasare a TVA a fost înregistrat în Italia (35,4 miliarde euro), Marea Britanie (23,5 miliarde euro) şi Germania (22 de miliarde euro).

La nivelul blocului comunitar, ţările din UE au pierdut 140 de miliarde euro în 2018, prin neîncasarea unor venituri reprezentând taxa pe valoarea adaugată (TVA).

 

Deficitul de TVA din UE a scăzut ușor

 

În termeni nominali, în 2018 deficitul total de TVA din UE a scăzut uşor, cu aproape un miliard de euro până la 140,04 miliarde de euro, încetinind de la o scădere de 2,9 miliarde de euro în 2017.

Această tendinţă descendentă ar urma să continue pentru încă un an, deşi pandemia va inversa probabil tendinţa pozitivă.

Aşa-numitul "deficit de încasare a TVA", diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată, a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Totuşi, estimările pentru 2020 indică o inversare a acestei tendinţe, cu o pierdere potenţială de 164 de miliarde euro, în urma efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei.

În 2018, performanţele individuale ale statelor membre încă au variat semnificativ.

În jumătate din statele membre UE s-a înregistrat un deficit peste media de 9,2%, deşi 21 de ţări au raportat scăderi faţă de 2017, cele mai importante în Ungaria (minus 5,1%), Letonia (minus 4,4%) şi Polonia (minus 4,3%).

Cea mai mare creştere a fost în Luxemburg (2,5%), urmată de creşteri marginale în Lituania (0,8%) şi Austria (0,5%).

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Afacerea care vinde lapte și iaurt cu gust ca pe vremea bunicilor. Povestea Lăptăriei cu caimac

De aproximativ doi ani, pe rafturile magazinelor au apărut sticlele de un litru cu lapte și borcanele cu iaurt și smântână grasă, cu gusturi care ne aduc aminte de copilăria la țară și de produsele lactate făcute de bunica în casă.

PIB-ul României are cea mai mare scădere de la Revoluție încoace din cauza pandemiei

Economia României a pierdut aproape 7 miliarde de euro în perioada mai -iunie, lunile cu cele mai dure restricții impuse de pandemie. Datele au fost publicate marți de Institutul Național de Statistică.

Pandemia de Covid-19 a dus la scăderea prețului cartofilor. Care este explicația

După un an de muncă și investiții, cultivatorii de cartofi s-au trezit că n-au unde să-și vândă marfa. Cartofii s-au făcut anul acesta din belșug, dar clienții sunt mai puțini.

Recomandări
Propunere-surpriză pentru Nicușor Dan. Varianta de guvern care ar putea împăca și PSD și PNL

Joi au loc, la Cotroceni, consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier. Anunțul a fost făcut de administrația prezidențială. Și asta în ciuda faptului că niciun lider politic nu poate pune pe masă majoritatea cerută de Nicușor Dan. 

De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Reacția României la propunerea șefei CE pentru Canada. Ce ar însemna statutul de „membru asociat” al UE

Ministrul interimar de Externe, Oana Ţoiu, afirmă că invitaţia lansată de șefa Comisiei Europene, care propune Canadei statutul de „membru asociat” al UE, face parte dintr-o direcţie de aliniere strategică accelerată.