România are 13,1% din PIB în economia neobservată. Statul nu poate sau nu vrea să taxeze anumite activități

62544633
Shutterstock

Aproximativ 13,1% din PIB-ul României este produs din activitățile economice pe care statul, din diferite motive, nu le taxează. Țara noastră se află peste media globală de 11,8%.

O analiză recentă care se concentrează asupra capacității statelor de a fiscaliza activitatea economică arată că 11,8% din PIB-ul global este produs în domenii în care statul nu poate colecta eficient taxe, dar și în domenii în care acest lucru nu este luat în calcul. Într-un top global, România ocupă locul 78 din 131, depășit Rusia, dar aflându-se în spatele multor țări din UE, după cum arată datele Visual Capitalist.

În cazul României, 13,1% din PIB este produs de economia neobservată, țara noastră reușind să depășească Rusia, aflată cu o poziție mai jos decât țara noastră. În ceea ce privește, vecinii noștri, statistica indică faptul că depășim Ucraina, cu 19,3% și Serbia, cu 17,2%. Ne depășesc Bulgaria, cu 10,5%, și Ungaria cu 9,2%. Republica Moldova nu a fost inclusă.

Analiza se concentrează pe ponderea „economiei neobservate” în PIB-ul țărilor de pe glob. Trebuie precizat faptul că acest termen nu trebuie echivalat cu „economia subterană”, în care în mod activ se evită plata TVA și a altor taxe, și include și acele activități economice pe care autoritățile nu pot sau nu vor să le fiscalizeze.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică include în economia subterană:

productia subterana: activitati productive si legale dar care sunt ascunse deliberat autoritatilor pentru a evita plata taxelor sau respectarea reglementarilor

•productia și serviciile ilegale (interzisa prin lege)

•productia sectorului informal - activitati in cadrul sectorului gospodariilor sau in alte unitati care sunt neinregistrate

•productia gospodariilor pentru consum final propriu.

În țările cu venituri reduse, economia neobservată reprezintă o parte mult mai mare din PIB, estimările din studiul citat indicând un procent de 42,4%. În contrast, în țările bogate, aceasta scade la 5,9% din PIB, cu Emiratele Arabe Unite având cea mai mică pondere. 

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
Dragoș Pîslaru: legea salarizării va depinde de buget. Promite transparență totală

Ministrul Dragoş Pîslaru, care va prelua interimar, luni, Ministerul Muncii, în urma demisiei lui Florin Manole, anunţă că forma finală a legii salarizării unice va reflecta condiţiile spaţiului bugetar-fiscal existent.

A treia zi de scumpiri mari în toate benzinăriile. Carburanţii au ajuns la preţuri record după majorări succesive

Carburanţii s-au scumpit sâmbătă noaptea în toate staţiile de alimentare. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt în staţiile Rompetrol, 20 de bani/l la benzină şi 15 bani la motorină, şi în cele MOL, de 20 de bani la diesel şi 13 bani la benzină.

Avertisment de la nivel înalt, din Marea Britanie: „Piețele bursiere s-ar putea prăbuși. Cotațiile nu reflectă riscurile”

Banca Angliei se așteaptă ca piețele bursiere din întreaga lume să scadă, deoarece prețurile acțiunilor nu reflectă numeroasele riscuri cu care se confruntă economia globală, a declarat pentru BBC viceguvernatorul instituției.

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Focuri de armă la dineul corespondenţilor de la Casa Albă. Donald şi Melania Trump au fost evacuaţi şi sunt „în siguranţă”

Donald și Melania Trump sunt „în siguranță”, a anunțat sâmbătă Serviciul Secret american, după ce i-a evacuat pe președinte și pe Prima Doamnă de la cina corespondenților de la Casa Albă, unde s-au auzit focuri de armă. 

40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Abia peste 24.000 de ani oamenii vor putea locui din nou acolo

S-au scurs patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii. O explozie puternică a distrus, pe 26 aprilie 1986, clădirea reactorului 4 de la Cernobîl.