Creșterea economică a României va fi modestă, avertizează Comisia Europeană. Inflația și deficitul rămân provocări majore
România are cel mai mare deficit bugetar din UE și trebuie să continue consolidarea fiscală, transmite, Valdis Dombrovskis, Comisarului european pentru economie și productivitate.
Prognozele arată o scădere a deficitului de la 9,3% anul trecut la 8,4% anul viitor și la 6,2% în 2026. Eforturile guvernului au ajutat la menținerea ratingului de investiții, mai arată comisarul, însă este esențial ca ajustarea să continue până când deficitul coboară sub 3% din PIB, conform angajamentelor din procedura de deficit excesiv.
„România are de departe cel mai mare deficit bugetar din UE, așa că este important ca guvernul să ia măsuri substanțiale de consolidare fizică pentru a reduce deficitul la un nivel mai sustenabil, așa că, într-adevăr, prognozatorii estimează că acesta va scădea de la 9,3% anul trecut la 8,4% anul viitor și la 6,2% în 2026. Ei bine, în cazul României, recunoaștem efortul fiscal depus de guvern până acum, ceea ce a permis, de asemenea, menținerea ratingurilor de credit de grad investițional, dar, evident, este important ca România să continue această ajustare și, în cele din urmă, să aducă un deficit bugetar sub 3% din PIB, așa cum s-a stabilit în trecutul fiscal, în cadrul procedurii de deficit excesiv”, a declarat pentru Știrile ProTV Valdis Dombrovskis, Comisarului european pentru economie și productivitate.
Comisia Europeană: Creșterea economică a României va fi modestă
Creșterea reală a PIB-ului României este de așteptat să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, întrucât consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, care este, la rândul său, afectat de o creștere bruscă a inflației, arată o analiză a Comisiei Europene.
Cu toate acestea, economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNR și unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să se accelereze peste 2 %, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va atenua.
Analiza oficialilor europeni arată că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026. Această scădere este pusă pe seama pachetelor de măsuri fiscale adoptate de guvern în ultimele luni.
În 2025, creșterea PIB-ului real în România va încetini până la 0,7%, după 0,9% în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, iar adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii va reduce și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă. Se preconizează că o redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile rezistente vor susține economia.
Inflația și deficitul rămân principalele provocări pentru finanțele României
Analiza Comisiei Europene mai arată că după ce inflația a scăzut la 5,8 % în 2024, creșterile de prețuri s-au accelerat în al treilea trimestru al anului 2025. Eliminarea în iulie a plafonului pentru prețurile energiei electrice pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, a determinat o creștere a inflației IAPC la 8,6 % în septembrie.
În acest context, se preconizează că inflația medie IAPC va crește la 6,7 % în 2025, înainte de a scădea sub 6 % în 2026, în conformitate cu consumul privat slab și efectele de bază puternic dezinflaționiste. Eliminarea plafonului pentru prețurile gazelor naturale în martie 2026 va încetini probabil procesul de dezinflație. În mod similar, intrarea în vigoare a ETS2, dacă nu va fi amânată, se preconizează că va alimenta presiunile inflaționiste în 2027 și va amâna revenirea inflației IAPC la nivelul țintei băncii centrale (2,5 +/-1 pp) până la sfârșitul anului.
După ce a atins un nivel maxim de 9,3 % din PIB în 2024, determinat în principal de creșterea rapidă a cheltuielilor, se preconizează că deficitul public general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9 % din PIB în 2027.
Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală de la sfârșitul anului 2024, arată Comisia. În decembrie 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 și măsuri generatoare de venituri în valoare de 0,3 % din PIB.
Sursa: Pro TV
Etichete: economia romaniei, masuri fiscale, deficit bugetar, infringement,
Dată publicare:
17-11-2025 14:09
