RoEM este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În contextul geopolitic actual, specialiștii subliniază că accelerarea tranziției către surse regenerabile poate reduce expunerea la șocuri externe și poate consolida securitatea energetică a României, arată Agerpres.
În România, prețul mediu al energiei electrice a urcat de la 45 de euro/MWh în perioada 2019-2020 la 136 de euro/MWh în perioada 2021-2025, pe fondul șocurilor energetice și al instabilității geopolitice. În același timp, prețul mediu al țițeiului Brent a crescut de la 53 la 80 de dolari pe baril. În 2025, România a importat cu aproximativ cinci miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar în UE, importurile totale de energie au depășit exporturile cu circa 300 de miliarde de euro.
Dependența de importuri, o vulnerabilitate strategică
„Având în vedere că energia este necesară pentru majoritatea activităților economice, dependența de surse externe este o vulnerabilitate mai mare decât indică aceste valori: dacă oferta externă dispare sau scade, înlocuirea ei din surse interne pe termen scurt este extrem de dificilă, dacă nu imposibilă”, explică Balazs Marko, cercetător în cadrul RoEM.
Economia României rămâne expusă atât șocurilor externe, cum ar fi conflictul SUA-Iran, cât și riscului ca dependența energetică să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică, așa cum s-a întâmplat după declanșarea războiului din Ucraina.
Tranziția energetică – o oportunitate
În paralel cu scumpirile, costurile tehnologiilor regenerabile au scăzut dramatic. Costul modulelor fotovoltaice s-a redus cu aproximativ 90% între 2010 și 2024, de la 2,44 dolari/Watt la 0,26 dolari/Watt. În România, prețurile rezultate în urma licitațiilor pentru contractele pentru diferență din 2025 se situează între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia fotovoltaică, valori comparabile cu limita inferioară a estimărilor europene.
Specialiștii subliniază că tranziția energetică, susținută de investiții în rețele, capacități de stocare, eficiență energetică și interconectoare regionale, poate reduce expunerea la șocuri externe și poate contribui la diminuarea costurilor de producție și a volatilității prețurilor.
Provocări și dependențe
Tranziția energetică nu elimină însă toate dependențele externe. Producția de panouri solare este concentrată în China, iar o mare parte a materiilor prime necesare instalațiilor de energie regenerabilă sunt extrase și prelucrate acolo. În cazul unui conflict care ar reduce posibilitatea de a le importa, Europa ar trebui să își dezvolte propria industrie, un proces care necesită timp.
„Tranziția energetică nu elimină toate dependențele externe și nu garantează automat prețuri finale mai mici pentru toți consumatorii. Impactul său depinde și de structura pieței, nivelul investițiilor în infrastructură și de modul în care costurile sunt distribuite între gospodării, companii energetice și stat”, a concluzionat Levente Szasz, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
