Renovări masive din bani europeni. România va primi fonduri importante de la UE
România, alături de celelalte state membre ale Uniunii, va primi fonduri europene pentru renovări masive.
Lucrările pentru eficientizare energetică, ar urma să înceapă de anul viitor, astfel încât, în următorii 10 ani să reducem emisiile de gaze cu efect de seră.
Vor fi renovate clădiri publice, spitale, şcoli, dar şi blocuri de locuinţe, astfel încât oamenii să aibă facturi mai mici.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Primăriile, şcolile, grădiniţele, spitalele şi alte clădiri publice, de care beneficiază un număr mare de oameni, vor avea prioritate în "Valul de renovări" - cum se numeşte programul european.
Dar vizate sunt şi blocurile comuniste, din cartierele muncitoreşti, mai ales că din cauza structurii vechi, multe dintre ele au pierderi mari de energie.
În total, ar putea fi renovate 35 de milioane de clădiri în toată Uniunea, estimează Comisia Europeană şi ar urma să fie create până la 160.000 de locuri de muncă verzi.
Cristian Busoi, europarlamentar: "Cele două beneficii sunt următoarele: locuri de muncă noi, business-uri noi pentru firmele româneşti, pentru firmele de construcţii şi cele conexe, şi doi, cetăţenii vor simţi în propriul buzunar o ameliorare pentru că vor plăti facturi mai mici la încălzire şi chiar la electricitate."
Clădirile nu vor beneficia doar de simple anvelopari şi înlocuiri de ferestre.
Laurențiu Plosceanu, membru al Comitetului Economic şi Social European: "Noi am recomandat ca acolo unde se poate să se intervină şi asupra eliminării azbestului din clădirile construite şi sigur că pe lângă anveloparea clădirilor trebuie luată în discuţie tot ce înseamnă infrastructura sanitară şi energetică a acestor clădiri."
Emil Ivanescu, Ordinul Arhitecților București: "Marea problemă este în special la clădirile vechi sau la clădirile acestea speciale cu detalii la faţadă, în care polistirenizarea a creat adevărate tragedii. Există alternative, există tencuieli speciale, care pot fi aplicate pe clădiri, astfel încât să realizeze şi confortul termic necesar strategiilor create de Europa."
Banii europeni vor veni prin Programul Naţional de Redresare şi Reziliență, la care autorităţile lucrează acum, dar şi prin proiecte speciale pentru renovare, astfel încât lucrările să înceapă de anul viitor.
Clădirile sunt reponsabile pentru aproximativ 40% din consumul de energie al Uniunii Europene şi doar 1% dintre construcţii sunt renovate acum eficient din punct de vedere energetic. Valul de renovări ar urma să contribuie la ţintă Uniunii ca Europa să devină neutră climatic până în 2050.