Protectia Consumatorului cere o solutie legislativa in scandalului francilor. "Se impune impartirea riscurilor"
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) cere o solutie legislativa pentru problemele debitorilor cu credite in franci elvetieni, prin care sa se impuna impartirea riscurilor intre clienti si banci.
"Pentru a stabili un echilibru intre drepturile si obligatiile partilor, apreciem ca este necesara o solutie legislativa prin care sa se impuna impartirea riscurilor si aplicarea principiului echitatii. Insa, pana la implementarea solutiilor legislative avem nevoie de masuri imediate pentru a evita aparitia unor fenomene sociale grave", se arata intr-un comunicat al ANPC.
Protectia Consumatorilor considera ca este necesar sa se prevada masuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la constientizarea riscului pe care si-l asuma, precum si cu privire la posibilitatea limitarii expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.
"Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a intreprins toate demersurile necesare pentru a indeplini rolul de mediator in relatia dintre banci si consumatori in contextul legislatiei in vigoare. Insa, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuala, cu o scadere nesemnificativa a costurilor pentru un numar mic de consumatori", afirma in comunicat presedintele ANPC, Marius Dunca.
Institutia vrea sa evite suportarea in totalitate a riscului de catre clientii bancilor.
"Intotdeauna se aduce in discutie riscul financiar la care sunt supuse bancile, falimentul in care ar putea intra, faptul ca vor pleca din tara etc, niciodata nu se vorbeste despre ce se intampla cu consumatorii romani si familiile acestora - faptul ca raman fara locuinta si fara venituri, aceste cazuri neputand beneficia nici macar de ajutor social din partea statului", precizeaza Dunca.
Astfel, ANPC solicita bancilor care au in portofolii credite in franci elvetieni sa transmita concret ce solutii au pentru clientii care nu-mi mai pot plati ratele lunare, in conditiile in care acestia au fost bun-platnici pana la aprecierea brusca a monedei elvetiene.
"Ne referim la solutii care sa vizeze intreaga perioada de creditare, nu solutii pe termen scurt. Ne dorim solutii care sa acopere o parte semnificativa a costurilor aparute in urma cresterii valorii CHF. Cresterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii institutiilor financiar bancare si prejudicii consumatorilor, astfel ca dorim gasirea de solutii imediate din partea institutiilor de creditare", se mai spune in comunicat.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In total, 14 institutii de credit au acordat finantari in franci elvetieni.
Din totalul debitorilor cu imprumuturi in CHF inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank.
Pana in prezent, opt institutii de credit au anuntat masuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului in raport cu leul.
Cursul francului elvetian anuntat de BNR a continuat sa coboare si joi si a ajuns la 4,1522 lei/euro, consemnand astfel a opta scadere din ultimele noua sedinte, alimentata insa doar de deprecierea monedei elvetiene pe pietele externe.
Referinta pentru franc a coborat cu 0,2%, de la 4,1611 lei la 4,1522 lei. Cursul francului a scazut miercuri cu 3 bani, dupa ce moneda elvetiana a urcat marti si a pus capat astfel unei serii de sase sedinte de declin.
Francul elvetian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, dupa mai multe sedinte in care a doborat record dupa record, ca urmare a eliminarii a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elvetiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era in urcare cu 22,5% fata de cursul de 3,7415 lei inregistrat miercuri, 14 ianuarie, inainte de decizia Bancii Elvetiei de a renunta la plafon.
In prezent, francul se plaseaza cu 9,4% sub recordul din 23 ianuarie, dar se afla cu 10,8% peste referinta BNR din 14 ianuarie, ultima inainte de anuntul Bancii Elvetiei.
