Proiectul privind impozitarea pensiilor speciale cu 90% a fost respins de Senat

62099171
iStock

Plenul Senatului a respins, miercuri, proiectul iniţiat de parlamentarii USR privind impozitarea pensiilor speciale cu 90%.

"USR a încercat încă din 2016 să elimine cu totul pensiile speciale, însă din cauza ipocriziei partidelor parlamentare, eforturile noastre au rămas fără rezultat. Au spus aceste partide, mai ales PSD, să impozităm aceste pensii speciale. PSD intenţionează să respingă acest proiect, aşa cum a făcut-o şi în comisiile Senatului (...), pentru că la PSD politica înseamnă să câştigi voturi cu favoruri făcute unor categorii socio-profesionale", a declarat senatorul USR Florina Presadă în plenul Senatului.

Aceasta a precizat că grupul parlamentar al USR se opune raportului de respingere a proiectului, în condiţiile în care românii sunt obligaţi "să îndure această nedreptate numită pensii speciale".

Potrivit expunerii de motive, "deşi sistemul de pensii publice îşi spune 'unitar', el este departe de a fi unitar. Unele categorii beneficiază de ceea ce se numesc 'pensii speciale'. Această categorie de pensii nu este definită juridic, dar include toate pensiile ne-contributive acordate prin legi speciale şi, cel mai important element, plătite din bugetul de stat, adică din banii contribuabililor".

Iniţiatorul mai susţine că sistemul unitar de pensii publice "nu este, de fapt, unitar, existând categorii de beneficiari în afara sa".

"Ceea ce deosebeşte în mod fundamental pensiile publice de cele speciale sunt: aplicativitatea principiului contributivităţii în cazul pensiilor publice, dar nu şi în cazul pensiilor speciale; stadiul reglementării privind legi speciale, ce derogă de la Legea generală a sistemului unitar prin instituirea unor condiţii mai favorabile de stabilire şi calcul a pensiilor speciale. Acest lucru a dus la apariţia unor efecte şi discrepanţe inechitabile între pensiile publice şi cele speciale", se arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor speciale şi restabilirea echilibrului economic prin completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal va fi trimisă spre dezbatere Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Numărul de beneficiari de pensii speciale

 

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii mai 2020, de 9.528 persoane, conform datelor centralizate de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP).

Cei mai mulți, respectiv 4.088, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, în cazul acestora înregistrandu-se și cea mai mare pensie medie, respectiv 20.988 lei, din care 17.790 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferența din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.569 lei, din care 7.759 lei suportați din bugetul de stat.

De precizat este că aceste date însă nu conțin nici numărul și nici cuantumul pensiilor primite de foștii angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale sau al Serviciilor Secrete.

 

Articol recomandat de sport.ro
Thomas Tuchel a oferit declarația serii după Anglia - Argentina 1-2:
Thomas Tuchel a oferit declarația serii după Anglia - Argentina 1-2:
Citește și...
Marile agenții de rating analizează economia României. Decizia lor poate schimba costul creditelor pentru milioane de oameni

România trece în această perioadă printr-un examen important în fața marilor finanțiști ai lumii.

România nu apare în statistici. Cele trei țări cu cele mai mari creșteri ale producției industriale din UE

Luxemburg, Ungaria și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri ale producției industriale în luna mai, față de aprilie, cu avansuri de peste 2%, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică Eurostat.

România s-a îndatorat cu aproape 2,5 miliarde de euro în primele cinci luni din 2026. Nivelul la care a ajuns datoria externă

Datoria externă totală a crescut cu 2,451 miliarde euro, până la 230 miliarde de euro, în perioada ianuarie-mai 2026, a anunţat Banca Naţională a României (BNR).

Recomandări
Cum au acționat suspecții care au produs frauda de proporții în sistemul de pensii publice

Fraudă de proporții, făcută în sistemul de pensii publice. Procurorii DIICOT au descoperit că 860 de persoane din București și din șapte județe au beneficiat cel puțin cinci ani de pensii obținute cu acte false. 

Sistemele Agenției Naționale de Cadastru sunt blocate după un atac cibernetic. Atacul vine într-un moment delicat

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a fost ținta unui atac cibernetic, care a blocat sistemele instituției și a provocat cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria sa.

„Legile PNRR” se amână pentru finalul lunii iulie. România riscă să piardă sute de milioane de euro

Parlamentarii își pot vedea liniștiți de vacanță. Deși, inițial, ar fi urmat să fie chemați la muncă pentru a vota legile care țin de îndeplinirea jaloanelor din PNRR, situația se amână pentru finalul lunii sau chiar începutul lui august.