Principalele riscuri financiare pentru țara noastră în 2025: Un posibil război valutar pe piețele globale
Principalul risc în 2025 pentru România va fi deteriorarea continuă a situaţiei fiscale pe fondul randamentelor în creştere ale obligaţiunilor globale.
"Cel mai mare risc pentru România în 2025 nu îl reprezintă politica tarifară a lui Trump, recesiunea din Germania sau războiul din Ucraina, ci deteriorarea continuă a situaţiei fiscale în contextul creşterii randamentelor obligaţiunilor globale. Randamentele scăzute ale investiţiilor şi inflaţia persistentă vor împinge cursul USD/RON la 5,00, de la nivelul actual de 4,73. În schimb, cursul EUR/RON este aşteptat să rămână stabil în 2025, fiind susţinut de intervenţiile BNR", se arată în analiză.
În opinia specialiştilor iBanFirst, pieţele financiare globale se pregătesc pentru un posibil război valutar în 2025, alimentat de temerile că China ar putea devaloriza yuanul ca răspuns la escaladarea tensiunilor comerciale cu Statele Unite. O astfel de mişcare ar putea declanşa devalorizări competitive în lanţ, în special în Asia, amintind de volatilitatea pieţelor din urmă cu 15 ani. Cu toate acestea, analiştii iBanFirst contestă acest scenariu, susţinând că o depreciere semnificativă a yuanului este puţin probabilă.
"Pentru România, principalul risc în 2025 va fi deteriorarea continuă a situaţiei fiscale pe fondul randamentelor în creştere ale obligaţiunilor globale, ceea ce ar putea afecta stabilitatea economică şi încrederea investitorilor", susţin aceştia.
De la reducerea semnificativă a dobânzii de către Fed din septembrie, randamentele obligaţiunilor americane pe 30 de ani au crescut cu 40 de puncte de bază, în contrast cu scăderile obişnuite de 10 - 50 de puncte de bază. Această creştere nu este determinată în principal de politicile de reinflaţie ale lui Trump, care vizează stimularea creşterii economice prin măsuri fiscale, aşa cum sugerează unii analişti, spune analiza. În schimb, majorarea randamentelor este cauzată de reducerea aşteptărilor pieţelor privind scăderi rapide ale dobânzilor din partea Fed, având în vedere rezilienţa pieţei muncii. Creşterea randamentelor influenţează condiţiile financiare globale, ducând la costuri de împrumut mai mari la nivel mondial.
Aceste randamente mai mari vor pune ţările cu poziţii fiscale fragile, precum România, sub o supraveghere mai strictă din partea investitorilor. Deficitul României este prognozat să atingă 7% din PIB în 2025 şi ar putea creşte ca urmare a majorării pensiilor cu 12,1% de la 1 ianuarie 2025, majorare ce a fost anulată, însă, de ordonanţa-trenuleţ dată de Guvernul României la sfârşitul lui decembrie 2024. Combinată cu incertitudinea politică generată de alegeri, această majorare ar putea duce la o primă de risc mai mare pentru obligaţiunile româneşti şi la costuri de împrumut mai mari.
"În opinia noastră, principalul risc pentru România în 2025 nu este reprezentat de politica tarifară a lui Trump, recesiunea din Germania sau războiul din Ucraina, ci deteriorarea continuă a situaţiei fiscale pe fondul creşterii randamentelor obligaţiunilor globale. Retrogradarea ratingului de credit al României este inevitabilă dacă tendinţele actuale vor persista", a afirmat Alin Latu, Country Manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst, citat în comunicat.
În ceea ce priveşte impactul asupra pieţei valutare, vestea bună este că aceasta pare, deocamdată, imună la riscurile politice şi fiscale. Analiştii nu anticipează instabilitate pentru perechea EUR/RON în 2025. BNR va continua să intervină pentru a gestiona surplusul de lichiditate interbancară, adaptându-se condiţiilor financiare. Această strategie s-a dovedit eficientă în limitarea volatilităţii până acum.
Însă, în ceea ce priveşte perechile USD/RON şi EUR/USD, fluxurile de capital rămân un factor esenţial care influenţează cursurile de schimb. Din noiembrie 2024, intrările de capital pe pieţele financiare din SUA au crescut la 140 miliarde de dolari, în timp ce aproximativ 14 miliarde de dolari au ieşit de pe pieţele europene, inclusiv din România. Investitorii preferă piaţa de acţiuni din SUA datorită randamentelor mai mari şi riscurilor mai scăzute, ceea ce determină aprecierea dolarului.
"Deşi se estimează că România va înregistra o creştere economică de 2,5% în 2025, randamentele investiţiilor sunt mai scăzute decât în SUA, unde randamentele acţiunilor depăşesc 26%. Inflaţia persistentă din România, situată în jur de 4,5%, contrastează cu inflaţia stabilă din SUA. Aceşti factori vor duce probabil cursul USD/RON la 5,00, de la 4,73. Pentru perechea EUR/USD, se estimează un minim de 1,0350 la începutul lui 2025, cu o stabilizare între 1,05 şi 1,10 pentru restul anului. Se preconizează că dolarul se va menţine puternic anul viitor", arată analiştii iBanFirst.
Înfiinţat în anul 2016, fintechul iBanFirst furnizează companiilor de comerţ servicii de plăţi transfrontaliere, schimb valutar şi management al riscului, combinând capacităţile unei platforme de ultimă generaţie cu expertiza specialiştilor în domeniul forex. În mai puţin de 10 ani, fintechul a devenit un partener de încredere pentru IMM-urile din întreaga lume, ajutându-le să-şi extindă afacerile dincolo de graniţe. Cu peste 350 de angajaţi în 10 ţări europene şi un volum de tranzacţii de circa 1,4 miliarde de euro lunar, iBanFirst este listată de Financial Times ca una dintre companiile cu cea mai rapidă creştere din Europa.
Etichete: piata financiara, romania,
Dată publicare:
.webp)
