Rezultatele pe domenii
Managerii din industria prelucrătoare (cuprinde sectorul economic care transformă materiile prime în produse finite prin procese mecanice, chimice sau manuale) anticipează o „relativă” stabilitate a producției și a numărului de salariați în perioada iulie-septembrie. În schimb, prețurile produselor industriale sunt estimate să crească, potrivit anchetei de conjunctură realizate în luna iulie.
În sectorul construcțiilor, estimările indică o creștere moderată a volumului producției, în timp ce numărul de angajați ar urma să rămână relativ stabil. Managerii se așteaptă, însă, la majorarea prețurilor lucrărilor de construcții.
În comerțul cu amănuntul, managerii estimează stabilitatea cifrei de afaceri și o creștere moderată a numărului de salariați în următoarele trei luni. Totodată, cei mai mulți respondenți anticipează noi majorări de prețuri.
În sectorul serviciilor, cererea și numărul de salariați sunt estimate să rămână stabile, însă și aici managerii prevăd creșterea prețurilor de vânzare sau de facturare a prestațiilor.
INS precizează că rezultatele se bazează pe estimările managerilor privind evoluția activității economice, ocupării forței de muncă și prețurilor în următoarele trei luni și nu trebuie confundate cu evoluția efectivă a indicatorilor statistici.
Criză politică în România
Criza politică a început pe data de 5 mai 2026, la momentul adoptării moțiunii de cenzură susținute de PSD și AUR, prin care Cabinetul Bolojan a fost demis. 281 de parlamentari au votat pentru moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Astfel, Guvernul Bolojan a fost demis și a rămas în funcție doar cu atribuții interimare.
În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a declarat că demiterea Guvernului reprezintă o decizie democratică și a anunțat că va începe consultări pentru formarea unui nou Executiv.
Ilie Bolojan a devenit, în urmă cu o săptămână, premierul interimar cu cel mai lung mandat la Palatul Victoria, depășind recordul deținut anterior de Emil Boc.
„Recordul” lui Ilie Bolojan este stabilit în condițiile în care negocierile pentru formarea unei noi majorități și desemnarea unui premier nu au dus, până în prezent, la instalarea unui nou Executiv.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat despre alegerile anticipate că le consideră ”un subiect neserios”.
În 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui Guvern, iar Tomac a început negocierile pentru formarea majorității. Ulterior, el a constatat că nu dispune de susținerea necesară în Parlament, astfel că și-a depus mandatul, iar criza politică s-a prelungit.
În 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru formarea unui nou Cabinet, însă 8 zile mai târziu Parlamentul a respins Guvernul Veștea, cu 189 voturi ”pentru” și 23 voturi ”împotrivă”, adică mult sub pragul de 233 de voturi necesare.
După eșecul Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele, în 23 iunie. La sfârșitul lunii iunie au apărut două propuneri concurente pentru funcția de premier. PSD a anunțat că îl propune pe Sorin Grindeanu, iar PNL pe Siegfried Mureșan.
Niciuna dintre variante nu a conturat o majoritate clară de susținere de către partidele parlamentare.
În data de 13 iulie, adică la 69 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan i-a convocat din nou pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR - însă, după două ore de discuții, președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat că nu s-a discutat despre niciun nume de posibil premier.
