15 septembrie 2008 si falimentul care a schimbat lumea. Previziuni sumbre dupa 6 ani de criza: "Scenariul se poate repeta"

Dată publicare: 15-09-2014 10:00
Dată actualizare: 20-09-2014 07:03


Lehman Brothers

Aproape 6 milioane de joburi pierdute, prabusirea indicilor bursieri, nationalizarea a sute de banci ramase fara bani, falimentul gigantilor General Motors si Chrysler, dublarea ratei somajului si milioane de oameni dati afara din casele impotecate.

Acesta este bilantul imediat al falimentului bancii de investitii Lehman Brothers in SUA, care a declansat o criza financiara deseori asemanata cu Marea Depresiune din anii '30.

Pe 15 septembrie 2008, pe Wall Street se imprastia vestea ca banca de investitii Lehman Brothers a intrat in faliment. Veste care nu i-a luat prin surprindere pe bancheri, care se asteptau sa se intample ceva grav, dar nimeni nu stia cat de grav urma sa fie si care erau solutiile pentru ceea ce avea sa urmeze.

In urmatorii ani, economia SUA a fost de doua ori la un pas de a intra in incapacitate de plata (in 2011 si 2013), zona euro a fost foarte aproape de destramare si mai multe tari in UE au primit ajutoare de urgenta pentru a evita intrarea in faliment.

Dimensiunea dezastrului care a urmat dupa 15 septembrie 2008 nu a putut fi estimat de nimeni, aceasta data avand in memoria omenirii ecouri la fel de puternice ca si ziua asasinarii presedintelui Kennedy sau ziua atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Iar fostul sef al Rezervei Federale americane, Ben Bernanke, a afirmat chiar ca ceea ce s-a intamplat in urma cu sase ani a fost chiar mai grav decat criza din 1929-1930.

Septembrie si octombrie 2008 au fost lunile cele mai dificile din istoria omenirii din punct de vedere financiar, chiar mai dificile decat Marea Depresiune”, a spus Bernanke.

La sase ani de la ceea ce a fost numit cel mai mare faliment al epocii moderne, analistii economici sustin ca mostenirea Lehman Brothers inca mai este carata in spate de sistemele financiare ale lumii si ca o noua criza ar putea izbucni oricand.

Lehman Brothers a iesit din faliment, dar ancheta ar putea dura si 20 de ani

 In martie, anul trecut, Lehman Brothers a anuntat iesirea din falimentul declarat pe 15 septembrie 2008, dupa 1.268 de zile, si inceperea rambursarii datoriilor catre creditori. In momentul producerii falimentului, cel mai mare din istoria SUA si care a zguduit din temelii sistemul financiar mondial, Lehman Brothers avea active de 639 de miliarde de dolari.

Incheierea procedurii de faliment permite Lehman Brothers sa distribuie circa 65 de miliarde de dolari creditorilor care au depus cereri pentru peste 300 de miliarde de dolari.

Compania, ale carei active principale au fost preluate de banci, printre care Barclays, nu va relua deocamdata activitatile si va continua sa isi lichideze detinerile sub conducerea unui nou consiliu de administratie.

Europa a evitat destramarea zonei euro, dar se intoarce in recesiune

In primii ani ai crizei, ochii intregii lumi au fost atintiti asupra economiei SUA. Incepnd din 2010, criza s-a mutat pe Batranul Continent, care a traversat cel mai dificil moment in 2012, an in care s-a vorbit atat despre excluderea Greciei din zona euro, dar si despre disparitia monedei unice.

Primele tari care au cazut sub criza datoriilor au fost cele mici – Portugalia, Irlanda si Grecia. Daca in 2014, cele trei economii au fost puse pe picioare cu infuzii consistente de capital de la FMI si UE, motoarele continentului – Germania, Franta si Italia incep la randul lor sa oboseasca.

Biroul de statitica al UE – Eurostat a raportat pentru ultimul trimistru cifre mai putin decat satisfacatoare in ceea ce priveste cresterea economica de pe continent, careva tari, intre care si Romania, revenind la recesiune.

Produsul Intern Brut al Germaniei, cea mai mare putere a continentului, care a tras dupa ea si celelalte economii, a scazut cu 0,2%, in timp ce economia Frantei a stagnat in al doilea trimestru, ceea ce arata ca revenirea zonei euro a incetinit considerabil de-a lungul anului, pe fondul inflatiei slabe si al crizei din Ucraina, informeaza Bloomberg.

Daca rezultatele slabe ale Germaniei din al doilea trimestru au fost puse pe seama iernii blande, care a dus la scaderea productiei, perspectiva economiei pentru urmatoarele luni este neclara din cauza impactul pe care sanctiunile impuse Rusiei il va avea asupra revenirii zonei euro. De asemenea, zona euro este afectata de ritmul incet de crestere a inflatiei, potrivit Bloomberg. Banca Centrala a Germaniei a estimat in iunie cresterea economiei cu 1,9% la sfarsitul lui 2014 si cu 2% in 2015.

De cealalta parte, ministrul de Finante al Frantei, Michel Sapin, a declarat ca noile estimari vizeaza o crestere economica de 0,5% la finalul anului 2014, fata de 1%, cat anuntase anterior. Totodata, el a precizat ca deficitul economic din 2014 va depasi limita de 4% convenita cu Comisia Europeana.

La aceste date se adauga si intrarea in recesiune a Italiei, ceea ce pune o presiune si mai mare pe Banca Centrala Europeana (BCE), pentru a lua noi masuri pentru stimularea cresterii economice.

Presedintele BCE, Mario Draghi, a cerut statelor din zona euro sa implementeze reforme structurale, pentru a sprijini cresterea economica, aratand ca tarile care au facut deja acest lucru isi revin mai repede.

Romania reintra in recesiune, dupa ce anul trecut a fost surpriza placuta a Europei

 Dupa ce, pentru anul trecut, Romania a anuntat o crestere economoca peste asteptari care a luat prin surprindere atat autirtatile de la Bucuresti, cat si pe cele de la Bruxelles, vestea reintrarii in recesiune tehnica dupa datele dezatruoase din al doilea trimestru din 2014 a cazut ca o bomba.

Analistii economici sunt de parere ca economia a intrat in recesiune tehnica pe fondul scaderii investitiilor private, locale si straine, afectate atat de cresterea accizelor, taxa pe stalp si neimpozitarea profitului reinvestit de la 1 iulie, dar si de contextul geopolitic regional. Ei spun ca principala vina este a statului, care pentru a mentine sub control cheltuielile bugetare a taiat masiv din cheltuielile de investitii.

Romania a reintrat in recesiune tehnica, avand doua trimestre consecutive de contractie a PIB, cu cea mai mare scadere economica din UE 28 in al doilea trimestru al anului.

Investitiile au fost afectate de cresterea taxarii in prima parte a anului, dar si de perspectiva neimpozitarii profitului reinvestit, care s-a aplicat in cele din urma de la 1 iulie, spun analistii.

De asemenea, un rol in amanarea investitiilor ar putea sa-l joace perspectivele fiscale, mediul de afaceri fiind ingrijorat de posibilitatea cresterii taxelor, daca nu se gasesc alte surse pentru acoperirea promisiunile electorale, dar si contextul geopolitic.

Desi fluxurile externe de capital au crescut in primele sase luni, potrivit datelor furnizate de BNR, investitiile straine directe au scazut in primul semestru cu mai mult de 10%.

Iar previziunile analistilor nu sunt mai bune nici pentru viitor. "Surprize neplacute ar putea veni in primul rand din partea investitiilor private interne si a investitiilor straine, din domeniul constructiilor, mai ales cele ingineresti si din partea agriculturii. Scaderea investitiilor publice era deja anticipata, precum si performanta slaba a absorbtiei fondurilor europene", a declarat economistul sef la Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru.

“Scenariul Lehman Brothers se poate repeta"

In ultima perioada sunt tot mai multe voci care fac afirmatia de mai sus. Fostul secretar al Trezoreriei SUA, Henry Paulson, crede ca factorii care au contribuit la instalarea crizei financiare in urma cu sase ani inca exista, iar o repetare a scenariului este destul de posibila.

Paulson a revenit in atentia publicului pentru rolul cheie pe care l-a jucat in eforturile de salvare a sistemului financiar, dupa falimentul Lehman Brothers, dar a fost acuzat la vremea respectiva ca s-a concentrat prea mult pe nevoile Wall Street-ului, in detrimentul celor ale oamenilor de rand.

Paulson sustine ca problemele sistemului bancar nu au fost inca rezolvate si ca trebuie depuse mai multe eforturi pentru a imbunatati forma actuala a imprumuturilor garantate si ar trebui sa fie o mai mare transparenta pe piata fondurilor mutuale. Exista prea multe organisme de reglementare financiara (cinci) care tind sa se angajeze intr-o competitie “disfunctionala”, iar asta “este o mare problema”, considera Paulson.

Un raport al Fondului Monetar International sustine, de asemenea, ca economia mondiala se confrunta in continuare cu riscul unui nou faliment al unui gigant bancar, la sase ani de la prabusirea Lehman Brothers in Statele Unite.

"Exista in continuare numeroase institutii financiare de importanta sistemica, cu operatiuni mondiale", se arata FMI in raport, care adauga ca la sase ani de la falimentul grupului bancar american Lehman Brothers, care a declansat criza mondiala, reforma financiara mondiala este nefinalizata.

"Economia mondiala ramne expusa riscurilor ca o institutie financiara de importanta sistemica sa dea faliment", se arata in raport.

De la declansarea crizei financiare in Statele Unite, marile banci sunt supuse anual unor teste de stres si trebuie sa isi mareasca rezervele de capital, potrivit reformelor bancare internationale cunoscute sub numele Basel III. Situatia marilor banci continua sa ingrijoreze insa si Rezerva Federala (Fed) a Statelor Unite.

Potrivit Fed, un soc financiar de mare amploare va afecta in mod uniform ansamblul economiilor mondiale, care evolueaza in prezent in ritmuri diferite, cu o zona euro in stagnare si tarile emergente in expansiune.

Raportul FMI analizeaza totodata efectul socurilor economice la nivel geografic. Astfel, aparitia unor noi tensiuni in sectorul bancar american ar avea cel mai mare impact in Europa si Asia. Reaparitia incertitudinilor in zona euro, care a iesit abia recent din recesiune, ar fi resimtita in celelalte tari europene si in America Latina, potrivit estimarilor FMI. Totodata, incetinirea peste asteptari a cresterii economice in China, care reprezinta un mare motiv de ingrijorare, ar avea cel mai mare impact in Asia si America Latina, se arata in raport.

Simona Cioacata

editor www.incont.ro

Sursa: Pro TV


VIDEO PROTVPLUS.RO