România a avut una dintre cele mai mari scăderi ale producției din toată Europa, din cauza prețurilor mari la energie

Deși avem bani europeni la dispoziție ca să modernizăm fabrici, rămânem dependenți de importuri. Și, din această cauză, în ultimii ani deficitul comercial s-a dublat, și a ajuns la 9,4 miliarde de euro, spun specialiștii.

Cu peste 570.000 de angajați, adică aproximativ 10% din totalul salariaților români, industria, principala componentă a economiei, a scăzut și a contribuit negativ la creșterea economică.

Într-o dezbatere Financial Inteligence a fost făcut public un studiu, conform căruia industria materialelor de construcţii, a produselor chimice și a metalurgiei a avut una dintre cele mai mari scăderi ale producției, în special în ultimii ani.

Vasile Iuga, manager companie de consultanţă: „Putem vedea această evoluție în sens negativ în balanța comercială – deficitul comercial pe care cele trei sectoare îl generează s-a dublat în ultimii ani de zile. Dacă în 2014 ne uităm la un deficit comercial de 4,5 miliarde de euro, astăzi ne uităm la un deficit de 9 ,4 miliarde de euro, deprecierea a fost în toate sectoarele.”

Citește și

Joi seară, Elisabeta Lipă și Andrei Pavel vor lua parte în cel mai nebun show al momentului, Săriți de pe fix!

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Practic, am ajuns să importăm fier, sticlă, materiale sanitare sau îngrăşăminte pentru agricultură, în loc să producem intern, materie primă ieftină şi să susținem economia.

În ultimii doi ani, mai ales după declanșarea războiului din Ucraina, prețurile la energia electrică și gaze au explodat, iar fabricile și combinatele de la noi și-au redus sau închis total activitatea.

Datele companiilor de profil arată că prețul energiei a crescut de cinci ori față de nivelul pre-pandemic, iar al mărfurilor, doar de două ori.

Marian Năstase, președinte Asociației marilor consumatori din industria de energie, preşedinte Consiliu de Administraţie Alro Slatina: „A trebuit să închidem 60% din capacitatea pe partea de aluminiu – am închis în decembrie 2021, pentru că altfel factura la energie ar fi fost mai mare decât cifra de afaceri, care e un non-sens.”

Din toate țările europene, industria românească a primit printre cele mai mici compensații financiare de la stat, în ceea ce privește prețul energiei.

După doi ani de pauză, cel mai mare combinat de îngrășăminte din România, Azomureș, a reluat producția, însă doar la jumătate din capacitate, iar riscurile nu au trecut.

Josh Zacharias, CEO Azomureș: „Nu cred că am trecut de momentele dificile, prețul gazului, și mai ales după evenimentele din Gaza, prețul gazului a crescut, și vedem din nou același lucru pe care l-am văzut în ultimii doi ani. Pentru noi riscul major este că ar trebui să închidem din nou fabrica.”

România are la dispoziție linii de finanțare europene, inclusiv prin PNRR, astfel încât să susțină sectorul industrial și să dezvolte capacități noi de producție.

Nicolae Ciucă, președintele Senatului: „Suntem în proces de dezvoltare a acestui proiect de dezvoltare, a acestui proiect de exploatare gaze din Marea Neagră, cantități enorme de gaze care vor duce România ca prima țară producătoare de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar dacă noi rămânem la nivelul de a face această investiție doar pentru a consuma acele gaze pentru a ne încălzi suntem pe o direcție greșită.”

Potrivit datelor Eurostat, producţia industrială a scăzut cu 4,4% în august, peste tot în Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2022, iar România s-a numărat printre țările cu cel mai sever declin.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5