România cere păsuire de la Bruxelles pentru închiderea centralelor de lignit. Nu pot fi înlocuiți 4,9 gigawați de energie
Soarta mineritului din Valea Jiului și Oltenia se va decide la Bruxelles. România a cerut Comisiei Europene amânarea închiderii centralelor pe cărbune din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu încă doi ani.
Ministrul Energiei a declarat că țara noastră nu își permite să renunțe la producția de electricitate pe bază de lignit, pentru că nu avem ce pune în loc.
Sunt întârzieri de cel puțin un an și jumătate la cele două centrale noi pe gaz și la instalația de energie solară care ar fi trebuit să suplinească închiderea centralelor pe cărbune.
În cadrul PNRR, începând cu anul 2026, guvernul s-a angajat să elimine treptat lignitul, un cărbune de calitate inferioară. Complexul Energetic Oltenia a primit și un ajutor de stat de 1,2 miliarde de euro pentru restructurare.
Sebastian Burduja, ministrul energiei: „Problemele au apărut din întârzierea celorlalte proiecte pe care complexul Oltenia trebuia să le facă, adică proiectele pe gaz în parteneriat cu două firme private și inclusiv un proiect pe solar, cu a treia firmă privată, astfel încât astăzi constatăm o întârziere de un an un an și jumătate până la doi ani de zile în implementarea acestor proiecte. Și atunci se pune întrebarea tehnică dacă ne angajăm să scoatem din mixul energetic 4,9 gigawaţi producție pe bază de cărbune, ce punem în loc dacă nu suntem gata cu grupurile pe gaz."
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a negociat la Bruxelles cu patru comisari europeni și cu Celine Gauer, șefa PNRR, amânarea închiderii centralele de cărbune din cadul Complexului Energetic Oltenia cu până la doi ani, termen estimativ. Negocierile sunt însă de durată. Totodată, România a cerut o amânare și în cazul minelor din Valea Jiului. Două mine ar fi trebuit închise până în 2026.
Sebastian Burduja, ministrul energiei: „Fie angajăm mai mulți oamenii și permitem minerilor să lucreze în patru schimburi, să reușească această închidere în doi ani de zile, fie decalăm și acolo termenul cu cât este nevoie pentru că dacă nu este extrasă întreaga cantitate de cărbune de huilă din rezerva deschisă, există riscul unor prăbușiri, unor explozii."
Și premierul Marcel Ciolacu a avut întâlniri la Bruxelles cu doi comisari europeni, pe tema PNRR. România riscă să piardă 300 de milioane de euro fonduri europene pentru calea ferată Sibiu Sighișoara din cauza întârzierilor lucrărilor.
Adina Vălean, comisar european pe transport: „Domnul premier a ridicat şi problema proiectelor privind aeroporturile regionale, care sunt în fondul de coeziune, sunt întârziate şi sigur că şi-ar dori o prelungire financiară, aici să vedem ce vor spune colegii noştri de la fondurile de coeziune, dacă pot sau nu să prelungească pentru utilizarea complete a acelor fonduri."
Premierul a declarat că cererea de plată numărul 3 din cadrul PNRR, deja întârziată cu câteva luni, va fi depusă în câteva zile, până la începutul lunii aprilie.