Tensiunile din Venezuela și Iran scumpesc țițeiul. Petrolul depășește pragul de 80 de dolari, pentru prima dată din 2014
Cotaţia barilului de ţiţei Brent a depăşit joi pragul de 80 de dolari, o premieră după luna noiembrie 2014, pe o piaţă tensionată de incertitudinile cu privire la situaţia din Iran şi Venezuela, informează AFP.
În jurul orei 09:50 GMT, cotaţia petrolului Brent cu livrare în luna iulie a urcat la 80,18 dolari per baril, o creştere de 90 de cenţi comparativ cu valoarea înregistrată miercuri seara, după care a revenit uşor sub pragul de 80 de dolari.
Comparativ, în luna mai 2017, barilul de ţiţei Brent era cotat la 50 de dolari ceea ce înseamnă că în decurs de un an a înregistrat o creştere de peste 50%, scrie Agerpres.
La rândul său, barilul de ţiţei 'light sweet crude' (WTI) cu livrare în luna iunie se tranzacţiona în jurul orei 11:15 GMT la 72,06 dolari, în creştere cu 57 de cenţi comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei de miercuri.
În opinia lui Jasper Lawler, analist la London Capital Group, creşterea cotaţiei petrolului este una impresionantă. Aceasta cu atât mai mult cu cât ultimele rapoarte arată o creştere a exporturilor americane de petrol şi încetinirea cererii în viitor, doi factori care, teoretic, ar trebui să pună presiuni asupra preţului ţiţeiului.
Cu toate acestea, de mai multe luni cotaţia petrolului este susţinută de îngrijorările cu privire la producţia de petrol a Iranului şi Venezuelei, în condiţiile în care SUA au decis să iasă din acordul privind programul nuclear iranian şi să reintroducă sancţiunile împotriva regimului de la Teheran.
"Scăderea continuă a producţiei de petrol a Venezuelei este pe cale să ducă la o diminuare a producţiei Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol", subliniază la rândul lor analiştii de la banca germană Commerzbank.
Producţia de petrol a Venezuelei este afectată în prezent de criza economică şi politică prin care trece această ţară. Iar alegerile prezidenţiale care vor avea loc duminică, şi la care actualul preşedinte Nicolas Maduro este principalul favorit, nu linişteşte pieţele.
"În ipoteza în care SUA vor interzice total importurile de ţiţei din Venezuela, aceasta ar însemna, pentru piaţă, dispariţia a 400.000 de barili de petrol", subliniază Tamas Varga, analist la PVM.
Gigantul francez Total amenință că se retrage din Iran
Pe de altă parte, incertitudinile cu privire la producţia de petrol a Iranului contribuie şi ele la creşterea cotaţiilor. Grupul petrolier francez Total a anunţat că nu va mai continua un proiect demarat în Iran în luna iulie 2017 dacă nu va obţine o derogare din partea SUA.
Anul trecut, Iranul a facut o mișcare istorică: a semnat un contract de doua miliarde de dolari cu compania franceza de gaze Total si cu cea chineza CNPC, impreuna cu care compania de stat Petropars urma să dezvolte parcul gazifer gigant South Pars.
Aceasta urma să fie cea mai mare investitie din Occident pe care o primea Iranul, dupa relaxarea sanctiunilor economice internationale. Francezii de la Total estimau ca prima faza a proiectului va costa in jur de 2 miliarde de dolari, dar nu a putut oferi o estimare si pentru faza a doua. Agentia nationala de presa de la Teheran preciza ca valoarea totala a investitiei se va ridica la 4,8 miliarde de dolari.
Francezii au anunțat însă miercuri că se vor retrage din Iran până la sfârșitul anului, dacă nu primesc o derogare de la sancțiunile internaționale impuse de SUA.
“Total nu va continua investiția în South Pars și va abandona toate operațiunile până în 4 noiembrie 2018, dacă nu va primi o derogare specială din partea SUA, cu sprijinul autorităților franceze și europene”, au declarat reprezentanții companiei.
Datele OPEC arata ca Iranul si-a majorat productia de titei cu mai mult de 33%, din 2015. Tara islamica detine 9% din rezervele descoperite de petrol ale lumii si 18% din rezervele de gaze natural la nivel mondial, potrivit datelor statistice.
IEA: Cererea globală de petrol se va modera
Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) avertizează că cererea globală de petrol se va modera anul acesta, deoarece cotaţia barilului de ţiţei se apropie de 80 de dolari şi mulţi importatori importanţi nu vor mai oferi subvenţii generoase pentru combustibili.
Organizaţia cu sediul la Paris şi-a revizuit în scădere estimările pe 2018 privind cererea globală de petrol la 1,4 milioane de barili pe zi (bpd), faţă de 1,5 milioane bpd în precedenta prognoză.
În ultimul an, cotaţia barilului de ţiţei a urcat cu 51%, pe fondul reducerii coordonate a furnizării şi, luna aceasta, anunţul privind retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul şi reluarea sancţiunilor americane împotriva Iranului care erau în vigoare înaintea acordului din 2015.
Producătorii de ţiţei din afara Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol au decis recent să se alăture OPEC, prelungind până în martie 2019 perioada de reducere a producţiei de ţiţei. În luna decembrie 2016, ţările membre OPEC şi alte 11 state producătoare din afara cartelului au acceptat să-şi reducă producţia combinată cu 1,8 milioane de barili pe zi (bpd). Reducerea coordonată a producţiei de petrol a OPEC a permis preţului la petrol să revină peste pragul de 50 de dolari per baril.
Analiştii estimează că noile sancţiuni americane ar putea reduce livrările de petrol iranian cu 200.000, până la un milion de barili pe zi, urmând ca impactul să fie mai mare în 2019, având în vedere că sancţiunile au nevoie de timp pentru a fi impuse.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 - 1974 pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
