DOCUMENT. Guvernul a făcut public PNRR și promite să facă în 5 ani ce nu s-a făcut în 30
Premierul Florin Cîțu și vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor au prezentat, miercuri, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document care a fost și publicat pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Declarațiile au fost transmise LIVE pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV!
CITIȚI AICI: DOCUMENT: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Guvernul a prezentat miercuri documentul trimis Comisiei Europene în care prezintă planul pentru atragerea a aproape 30 de miliarde de euro. În 1.200 de pagini, România arată reformele și investițiile pe care le va face cu banii europeni.
Pensiile speciale vor fi limitate, iar celelalte recalculate, vom avea peste 400 de kilometri noi de autostradă în doar 5 ani, sute de scoli și creșe. Practic, susțin oficialii, ar urma să se facă din bani europeni ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani.
Ministrul Proiectelor Europene spune că s-a muncit enorm la documentul de 1.200 de pagini care formează Planul Național de Redresare și Reziliență. Au existat și momente dificile în zilele și nopțile de muncă.
Cristian Ghinea: ”Trei angajaţi de la Ministerul Fondurilor Europene au căzut cu liftul două etaje, sâmbătă. Sunt bine”.
Planul României pentru a atrage în următorii cinci ani 30 de miliarde de euro de la Bruxelles a fost făcut public la două zile de când a ajuns pe masa Comisiei Europene.
Florin Cîțu, premier: ”Bani folosiți pentru a construi aproximativ 450 km de autostradă, școli, vom renova spitale, în 2024 vom avea un spital nou, o premieră, de pildă. Referitor la sistemul de pensii, vrem un sistem bazat pe contributivitate și sustenabilitate”.
Din totalul banilor ceruți de la Comisia Europeană, 15 miliarde de euro sunt împrumuturi cu dobândă mică, iar restul – granturi.
Transporturile, educația și sănătatea ar urma să primească cel mai mult. La transporturi este vorba despre 7,6 miliarde de euro pentru autostrăzi, modernizări de drumuri, dar și pentru calea ferată.
Planul Guvernului menționează investiții de 3,6 miliarde de euro pentru educație și de 2,4 miliarde de euro pentru sănătate.
România, obligată să finalizeze reformele până în 2026
Pentru domeniul energiei, Guvernul a propus proiecte de 1,6 miliarde de euro. O bună parte din bani ar urma să ajungă la companii controlate de stat, precum Hidroelectrica, Electrica, Romgaz, dar și în mediul privat, de pildă la compania GSP Power. O asociere între Romgaz și GSP Power ar urma să primească peste 300 milioane de euro.
Comisia Europeană are la dispoziție două luni pentru evaluarea planului depus de România. Dacă vor primi undă verde, autoritățile trebuie din această vară să înceapă proiectele și reformele promise. Miza este o finanțare inițială de 4 miliarde de euro.
Planul se întinde însă până la finele lui 2026, până atunci trebuie finalizate reformele și proiectele. Altfel, Romania va fi nevoită să returneze banii.
Premierul Cîțu a promis și o reformă a pensiilor, prin care se dorește limitarea celor speciale și o nouă formulă de calcul, stabilă, previzibilă, pentru restul. Pensiile mici ar urma să fie favorizate.
Schimbări vor fi și pentru unii bugetari - funcționarii publici vor trebui să dea concurs pentru posturi, după model european.
Cele mai importante obiective asumate de Guvernul Cîțu prin PNRR, până în anul 2026:
- 630 km noi rețele de apă construite și 2470 rețele noi de canalizare.
- perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare
- 45.000 de hectare de pădure plantate
- 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8
- 52 de stații electrice de încărcare a mașinilor, cu 264 de puncte de încărcare
- cale ferată modernizată pe 311 km
- noi magistrale de metrou de 12,7 km în București și Cluj Napoca
- 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate
- toate instituțiile publice vor fi legate într-un cloud Guvernamental
- 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate
- 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
- 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal
- 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate
- peste 3.000 km piste pentru biciclete
- 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii
Premierul Florin Cîțu a declarat că din banii alocaţi urmează să fie finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi - 6,7 miliarde de euro, Educaţia - 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea - 2,4 miliarde de euro.
"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (...) poate fi analizat, citit de toţi românii în acest moment. PNRR a fost depus la Comisia Europeană luni şi astăzi îl prezentăm în detaliu. (...) Este un program foarte important pentru România. (...) Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de şcoli şi de creşe, vom construi şi vom renova zeci de spitale", a spus Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria.
Premierul a subliniat că la nivelul anului 2024 va exista un spital nou construit: "Şi asta este o premieră a ultimilor 30 de ani, (...) vom avea un spital construit în 2024", a spus Cîţu.
Cîţu: Împrumuturile pe care România le va atrage prin PNRR vor fi folosite doar în investiţii
Împrumuturile pe care România le va atrage prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi folosite doar în investiţii, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria, în cadrul conferinţei privind prezentarea acestui plan.
"România are nevoie acută de investiţii, am investit anul trecut sume record, continuăm să investim şi anul acesta. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar în investiţii, aici este foarte clar, nu pot să meargă în consum. Deci, aceşti bani nu vor merge în consum, vor merge doar în investiţii şi aici nu cred că există dezbatere la nivelul clasei politice, la nivelul societăţii că împrumuturile nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne împrumutam pentru a investi în România, deci avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de şcoli, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică, vorbim de zero la sută aproape, zero şi ceva la sută, dobândă la care se împrumută Germania, Spania, Italia, etc., toate ţările din zona euro", a explicat Florin Cîţu.
Premierul a subliniat că, pentru România, reprezintă un plus faptul că se poate împrumuta la aceste dobânzi şi va putea face investiţii.
"Partea importantă este că investim foarte mult într-un termen foarte scurt, ceea ce înseamnă o provocare şi pentru economia României, să poată să folosească aceste resurse, 29,2 miliarde de euro, fără să creeze dezechilibre. Şi asta este partea bună a acestui program, să se termine toate aceste investiţii în 2026", a completat Cîţu.
Comisia Europeană a anunţat luni că România a depus oficial PNRR, iar până în prezent 22 de state au transmis documentul.
Comisia va evalua planul României pe baza a 11 criterii.
CE a primit până acum 22 de planuri de redresare şi rezilienţă din partea Belgiei, Danemarcei, Germaniei, Greciei, Irlandei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Ungariei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei şi Suediei.
Sursa: Agerpres, Pro TV
Etichete: PNRR, fonduri europene, Florin Cîțu, dan barna, Cristian Ghinea,
Dată publicare:
02-06-2021 19:40