In premiera dupa Revolutie, salariul mediu brut a crescut peste pragul psihologic de 3000 de lei. Pe ce cheltuim cel mai mult

×
Publicitate

Pentru prima data dupa Revolutie, salariul mediu brut a crescut peste pragul psihologic de 3.000 de lei. Vorbim despre nivelul comunicat de Statistica pentru luna noiembrie 2016.

Cel mai mult au crescut lefurile din invatamant, administratie si sanatate, insa cele mai mari salarii raman tot in IT, industria extractiva, asigurari si energie. Interesant este ca statistic se duc mai putini bani pe mancare, dar cheltuim mai mult pe haine, amenajarea casei si facturile de telefon si internet.

Din noiembrie 2015 si pana in noiembrie 2016 salariul mediu brut a crescut cu peste 300 de lei. Vedem o traiectorie liniara, cu aceste suisuri datorate primelor de Craciun si Paste. In medie, omul ramane in mana, dupa ce plateste contributiile la pensii, somaj, sanatate si impozitul pe venit, cu 2172 de lei. In realitate asadar, venitul a crescut cu doar 250 de lei.

Totusi, pe ultimele luni a fost o majorare sustinuta. Sa ne uitam la topul acestor cresteri pe domenii: invatamantul e campion cu peste 24%, administratia cu un plus de 16%, sanatatea - 15%, am putea spune ca e cot la cot cu IT-ul, dar doar la procent de crestere, nu si la nivelul sumei - Salariul mediu din IT e cat doua salarii in sanatate. Mai ales acestea, dar si cresterile din constructii si comert (unde lucreaza multi oameni pe salariul minim pe economie) sunt influentate de cresterile salariale din anul electoral 2016. Ele se vor vedea si anul acesta destul de tare.

Am zis ca ramanem cu 2172 de lei in mana, daca suntem un salariat mediu. Pe ce dam banii acestia? Cei mai multi pe mancare, dar procentul scade fata de 2014 cu vreo 4 puncte. Reducerea TVA la alimente ar putea fi raspunsul. Avem totusi o crestere pe haine, inca una pe mobila si amenajari. Investim serios si in comunicare, abonamente de telefonie sau internet - dam peste 90 de lei luna de luna. Din pacate vedeti dunga aceea galbena, subtire, este educatia pentru care dam doar 5 lei pe luna. Cert e ca totalul cheltuielilor e de peste 1830 de lei, asa ca 340 de lei raman pentru economii, cel putin teoretic.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Coada la plata taxelor si impozitelor locale in Timisoara, desi se pot achita si online. "Asa mi se pare normal"

A fost aglomeratie luni la Directia Fiscala din Timisoara. A fost prima zi de plata a taxelor si a impozitelor locale, iar oamenii s-au grabit sa scape de-o grija.

O misiune a Fondului Monetar International vine la Bucuresti sa cunoasca echipa Grindeanu. Romania nu are niciun acord cu FMI

O misiune a Fondului Monetar International (FMI) efectueaza, in aceasta saptamana, o vizita la Bucuresti pentru un prim contact cu noua echipa guvernamentala, potrivit ministrului Finantelor Publice, Viorel Stefan.

Cand se va deschide al doilea centru IKEA din Bucuresti. Compania anunta inca 7 magazine

Planul Urbanistic Zonal pentru al doilea magazin IKEA din Capitala a fost aprobat, astfel ca lucrarile au intrat in linie dreapta

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.