Pandemia mărește decalajul între salariile angajaților de la stat și privat. Care ar putea fi consecințele

×
Publicitate

Pandemia mărește decalajul între salariile angajaților de la stat și privat.

Comisia de Prognoză a estimat că bugetarii au primit cu 45% mai mult decât cei de la privat, în 2020, în ceea ce privește salariul mediu. Diferența ar putea crește însă până la 75%, dacă mediul de afaceri va fi afectat și pe viitor de criza sanitară.

În timp ce la stat s-au aprobat anul trecut sporuri și au fost încurajate angajările, segmentul privat a fost afectat de restructurări și șomaj tehnic.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat că salariul mediu brut, acordat la stat, a fost de 6.836 în 2020 şi ar putea ajunge la 7.141 lei în acest an. La privat, în schimb, a fost de 4.715 lei, anul trecut, și ar urca doar până la 5.078 de lei în 2021.

Florin Pogonaru, președinte Asociația Oamenilor de Afaceri din România: „E o diferență de circa 45 % între salariul mediu din sectorul public, față de cel din sectorul privat. Aici nu e vorba de a pune salariații din sectorul privat contra celor din sectorul de stat, este vorba de moralitatea plății, proporțional cu munca prestată, cu activitățile, riscurile asumate."

Doina Georgescu e specialist în consultanță și fiscalitate și spune că în ultimii ani sectorul bugetar a devenit cel mai mare concurent pe piața muncii. În acest ritm, spune că nu este exclus să fie majorate în curând taxele și impozitele, pentru a susține salariile de la stat.

Doina Georgescu, manager consultanță și fiscalitate: „Dorim ca statul să fie un concurent corect pe piața forței de muncă, pentru noi, cei din mediul privat, iar Guvernul ar trebui să ia în calcul schimbarea cât mai rapidă a legii salarizării. Ar trebui plătiți pe criterii de eficiență, productivitate și nu vrem să ne găsim în situația în care taxele ar trebui crescute, doar pentru ca statul să fie în măsură să plătească salariile angajaților din instituțiile publice. "

Ovidiu Câmpean e director de dezvoltare locală la Primăria Cluj și spune că locurile scoase la concurs sunt foarte căutate.

Ovidiu Câmpean: „Trec de la companii private, de la firme private și vin la concursuri pentru a fi angajați în instituții publice.”

E drept că pandemia a influențat și mai mult decalajul de venituri între cele două sectoare. Anul 2020 a venit pentru domeniul privat cu tăieri de salarii, șomaj și restructurări, în timp ce criza a afectat mai puțin sectorul bugetar, acolo unde au apărut sporuri noi și au fost încurajate angajările.

La Primăria Brașov, 7 din cei 8 oameni angajați în 2020 vin din mediul privat și procentajul se menține în multe instituții de stat care au făcut angajări anul trecut.

Sorin Faier, specialist resurse umane: „Este o migrație, pentru că sectorul de stat a oferit o stabilitate mai mare în 2020. N-au fost atât de multe restructurări și șomaje tehnice ca în domeniul privat, dar să nu uităm salariile de la stat sunt susținute de mediul privat și atunci nu este un echilibru dacă industriile care au de suferit puteau susține și plăti taxe la stat, și mai nou nu mai pot.”

Florin Pogonaru, președinte Asociația Oamenilor de Afaceri din România: „Să vezi firme cum au fost companiile Primăriei și s-a dat ca exemplu acest Centru Național de Învățământ Turistic, care din 2012 cheltuie cu 20 de manageri câte 20.000 de RON pe lună, ca să pregătească cinci oameni pe an, deci există anomalii. Se creează acest dezechilibru la angajarea forței de muncă, și știți ce se mai întâmplă, pe termen lung creem deficit bugetar. Capacitatea României de a se împrumuta, de a avea bani pentru proiectele de accesare fonduri europene, pentru a cofinanța, scade foarte mult, deci ne mâncăm din posibilitatea de a crește, și cu sectorul privat și public, în viitorul imediat."

În sectorul public salariile cresc proporțional cu vechimea în muncă, potrivit legii salarizării unitare. În mediul privat, salariile depind de performanțele și stabilitatea financiară a angajatorilor. Incertitudinea și prudența au împins multe companii de la noi să înghețe orice creștere salarială în 2020.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
Citește și...
Atenție la costurile amânării ratelor la credite. Recomandările CSALB

Amânarea ratelor la creditele contractate până pe data de 30 martie 2020 este posibilă și în acest an.

Bucureștiul are datorii de 2,5 miliarde de lei: "Aici ne-au adus floricelele şi târgurile”

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat că datoriile curente ale Municipalității totalizează, în prezent, 2,5 miliarde de lei.

Cîţu: Vom abroga cu totul Legea privind neînstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile naţionale

Premierul Florin Cîţu a anunţat, joi, că Legea privind neînstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile naţionale va fi abrogată, ca un semnal pentru piaţa de capital, în sensul atragerii de noi investiţii străine în România.

Recomandări
Nicușor Dan a promulgat legea ANI, care îl lasă fără funcție pe Dominic Fritz, fără să o trimită înapoi. Are și o explicație

Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a promulgat Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care i-a fost transmisă de către Parlamentul României, fără să o mai trimită înapoi, la reexaminare.

Acciza la motorină, redusă temporar cu 25% până pe 15 septembrie. Anunțul Ministerului Finanțelor

Ministerul Finanțelor majorează la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 1–15 septembrie 2026, ca urmare a noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr.162/2026.

Lucian Pahonțu, reacție la acuzațiile privind Revoluția: „Întreaga activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale”

Nicușor Dan a declarat că șeful SPP Lucian Pahonțu nu este în situația celor care au participat la acțiunile de reprimare a protestatarilor din Decembrie '89 și de la Mineriada din iunie 1990.